Ucraina este stat în Europa Centrală de Est. Ea este situată în Sud-vestul
câmpiei estice a Europei, pe teritoriul ei se desfăşoară o parte din munţii
Carpaţi şi munţii Crimeii. De la Nord la Sud Ucraina se întinde pe o distanţă
de 893 km, de la vest la est – 1316 km. Ucraina are clima temperată şi are
deschidere la Marea Neagră şi la Marea Azov. Aşezarea geografică şi politică
la graniţă cu popoarele şi a culturile vestice şi estice şi-au lăsat amprenta
în istoria şi dezvoltarea actuală a ţării.
Ucraina are frontiere terestre şi frontiere maritime, lungimea acestora fiind
de 7590 de km. Graniţele terestre ale Ucrainei măsoară 5631 de km şi se compun
din trei sectoare – vestic, nordic şi estic. Pe uscat Ucraina se învecinează
cu Federaţia Rusă (2063 km), Republica Bielorusă (975 km), Ungaria (135 km),
România (608 km) şi Republica Moldova (1194 km). Ucraina are deschidere către
ţările Centrale şi ale Europei de Vest pe un sector de frontieră cu lungimea
de 2590 km.
Caracteristicile naturale şi climaterice ale Ucrainei
Relieful Ucrainei este format preponderent din câmpie. 95 % din teritoriu îl ocupă câmpiile, 5 % - munţii. Configuraţia de câmpie a Ucrainei se împarte în trei zone – păduri de conifere şi foioase, păduri cu stepă şi stepă.
Ucraina este situată în două zone climatice: zona cu climă temperată şi zona cu climă de tipul subtropical mediteranean (malul sudic al Crimeii). Regiunile muntoase au condiţii climaterice specifice ca urmare a separării verticale, a existenţei versanţilor abrupţi, a circulaţiilor atmosferice locale şi altele. În general, Ucraina aparţine de ţările cu clima temperată, în care se păstrează cu regularitate alternarea celor patru anotimpuri în cursul anului. Condiţiile meteo-climaterice pe teritoriul Ucrainei influenţează pozitiv activitatea gospodărească, dezvoltarea turismului şi sfera locurilor de odihnă, permit exploatarea resurselor energetice, pur ecologice ale vântului şi soarelui.
Resursele pământul ucrainean sunt bogate în diverse zăcăminte preţioase, printre care se numără cărbunele, petrolul şi gazul, piatra, sarea şi altele. Baza principală de cărbune a Ucrainei este Donbasul, rezerva de cărbune a acestuia estimându-se cu 109 miliarde tone. În Bazinul de lignit al Niprului se găsesc aproximativ 6 miliarde tone de lignit. Petrolul şi gazele naturale se găsesc în regiunile petroliere Nipru-Doneţk (80 %) şi în regiunile de lângă Marea Neagră şi Crimeea. Nevoile proprii ale Ucrainei în ceea ce priveşte consumul de petrol sunt acoperite în proporţie de 10-15 %, de gaz - în proporţie de 25 %. S-au descoperit aproximativ 3 miliarde tone de turbă şi de ardezie.
Minereurile de fier se găsesc în bazinele cu minereu de fier – Kryvorizkyi (18,7 miliarde tone), Kremenciuţkyi (4,5 miliarde tone), Bilozerskyi (2,5 miliarde tone) şi Kercenskyi (1,8 miliarde tone). Cele mai mari zăcăminte de minereuri de mangan din lume se află în bazinul Nikopolskyi. Sunt apreciate ca importante minereurile de nichel, crom, titan, mercur (al doilea loc în lume), minereurile polimetalice. În ultimii ani s-au găsit peste 15 zăcăminte de aur.
La zăcămintele nemetalifere Ucraina ocupă un loc de frunte în Europa şi în lume. Zăcămintele de sulf natural şi nămol sunt cele mai mari din lume. Zăcămintele de grafit sunt cele mai mari de pe continentul european. În Ucraina, din cele mai vechi timpuri, se practică extragerea de sare gemă şi de potasiu. Resursele naturale ale Ucrainei au creat o bază bogată în materie primă pentru industria metalurgică, chimică, a porţelanului şi faianţei, producţia de ceramică şi a materialelor de construcţie. Pe teritoriul statului au fost descoperite zăcăminte de pietre preţioase şi semipreţioase (beril, ametist, chilimbar, matostat, cristale de munte, şi altele). De mare importanţă sunt apele minerale ale Ucrainei, care îşi au izvoarele în Myrgorod, Svaliava, Truskaveţi şi Feodosia. Nămolurile din oraşele Ievpatoria şi Saky au importante efecte curative.
Una dintre bogăţiile naturale ale Ucrainei este solul său, 2/3 din care îl constituie cernoziomul. Conform aprecierilor specialiştilor, pe teritoriul Ucrainei este concentrat un sfert din cernoziomul din lume.
Ucraina are deschidere la mare. În sud ea este spălată de apele Mării negre şi ale Mării Azov. Malul Mării Negre pe teritoriul ucrainean măsoară 1540 km. Pe malurile Mării Negre sunt multe limanuri – cel al Niprului, Nistrului, al Bugului şi altele. Marea Neagră se uneşte cu Marea Azov, cu Marea Marmara şi Mediteraneană şi are de asemenea ieşire spre oceanul planetar. Deschiderea în sud către Marea Neagră şi Marea Azov, condiţiile climaterice favorabile, plajele cu nisip fac litoralul Mării Negre şi al Mării Azov unul dintre cele mai importante şi mai atrăgătoare locuri de odihnă – staţiuni din Ucraina.
Pe teritoriul Ucrainei se desfăşoară o reţea bogată de râuri mari şi mici, nr. total al cărora este de 73 de mii. Pe teritoriul ei se află de asemenea aproximativ 20 mii de lacuri. Cele mai mari bazine hidraulice sunt cele al Niprului, al Dunării, Nistrului, al Bugului de sud şi al Siverskodoneţkului. Cel mai mare râu din Ucraina este Nipru, care de asemenea ocupă cel de-al treilea loc din Europa ca lungime şi suprafaţă a bazinului hidraulic. Pe el sunt construite diguri pentru bazinele de apă (ale oraşelor Kyiv, Kaniv, Kremenciuţk, Dniprodzerjynsk şi Kaxovka), care cresc eficienţa valorificării resurselor hidroenergetice ale Niprului.
Flora Ucrainei numără aproximativ 30 mii de specii de plante. Complexele naturale biologice sunt folosite preponderent ca bază pentru creşterea vitelor , apicultură, vânat, producţia de plante medicinale. Ca rezultat al activităţii gospodăreşti din Ucraina, flora ţării a înregistrat schimbări majore. Cu scopul ocrotirii şi a reînnoirii acesteia, pe teritoriul ţării există o reţea de plante ocrotite prin lege care fac parte din fondul natural interzis.
Condiţiile naturale diferite din Ucraina au favorizat dezvoltarea unei diversităţi bogate de specii animalice. Pe teritoriul Ucrainei există aproximativ 44, 8 mii de specii de animale.
Teritoriul
Teritoriul Ucrainei este de 603,7 mii km² sau constituie 5,7% din teritoriul
Europei şi 0,44 % din suprafaţa terestră a pământului. Ca suprafaţă ea depăşeşte
ţările mari ale Europei cum sunt Franţa (544 mii km²), Spania (505 mii km²),
Suedia (450 mii km²), Polonia (312,7 mii km²). Datorită aşezării geografice
favorabile şi reţelei ramificate de transport aerian, de căi ferate, maritim
şi auto Ucraina este ţară de tranzit pentru pasagerii şi transporturile diferitelor
ţări.
Organizarea administrativ-teritorială
Structura administrativ-teritorială a Ucrainei este formată din Republica Autonomă Crimeea şi 24 de regiuni: Vinnyţka, Volynska, Dnipropetrovska, Doneţika, Jytomyrska, Zakarpatska, Zaporizka, Ivano-Frankivska, Kyivska, Kirovogradska, Luganska, Lvivska, Mykolaivska, Odeska, Poltavska, Rivnenska, Sumska, Ternopilska, Harkivska, Hersonska, Hmelnyţka, Cerkaska, Cerniveţka, Cernihivska.
Oraşele Kyiv şi Sevastopol au statut special, reglementat prin legile Ucrainei. În total, Ucraina are 490 de raioane, 446 oraşe, 907 comune şi 10 196 de sate.
Organizarea teritorială a Ucrainei se bazează pe unitatea şi integritatea teritoriului statului, unitatea centralizării şi a decentralizării în realizarea conducerii de stat, echilibrarea dezvoltării social-economice a regiunilor, ţinând cont de caracteristicile lor istorice, economice, geografice şi demografice, de tradiţiile lor etnice şi culturale.
Populaţia
La începutul anului 2001, în Ucraina cifra populaţiei constituia 49,5 milioane de persoane. După numărul populaţiei, Ucraina ocupă cel de-al 5-lea loc în Europa (după Federaţia Rusă, Italia, Marea Britanie, Franţa) şi cel de-al 21-lea loc în lume. Numărul populaţiei Ucrainei constituie 7,3 % din populaţia Europei şi 1 % din populaţia pământului. Majoritatea populaţiei locuieşte la oraş (68%). La sate locuiesc doar 32 % din populaţia Ucrainei.
Densitatea medie a populaţiei Ucrainei este de 85 de persoane pe km². Conform acestui indice, Ucraina nu se află printre primele state europene. După criteriul densităţii populaţiei regiunile Ucrainei nu sunt omogene. Densitatea cea mai mare este în regiunea Doneţk – 196 persoane/ km², cea mai mică densitate este în regiunea Cernihiv – 42,3 persoane/ km².
Situaţia demografică în ţară este apreciată în ţară ca nesatisfăcătoare. Nu se înregistrează o creştere a natalităţii populaţiei. Cauzele acesteia este criza ecologică, care a apărut din cauza exploatării incorecte a întreprinderilor industriale, poluarea radioactivă, greutăţile economice.
Media de vârstă la bărbaţi este de 61, 6 ani, la femei – 72,8 ani. S-a înregistrat un proces de îmbătrânire a naţiunii – pensionarii constituie 28 %-35 % din totalul populaţiei. Conform acestui indice, Ucraina ocupă al 52-lea loc printre ţările lumii. Structura de sex a populaţiei în decursul a multor ani a rămas constantă – 46 % bărbaţi, 54 % femei.
Proporţia de ucraineni în structura populaţiei este de 73 %. Conform recensământului din anul 1989, în Ucraina sunt 37 milioane 420 mii de ucraineni şi 4 milioane 830 mii de persoane de origine ucraineană. Un număr mare de ucraineni locuieşte în afara frontierelor Ucrainei: în Rusia – 10,938 milioane, în USA – 2,230 milioane, Kazahstan – 1,386 milioane, Bielorusia – 1,311 milioane, Canada – 1,071milioane, Polonia – 0,850 milioane şi în alte ţări. Ucrainenii constituie una dintre cele mai mari naţiuni din Europa şi din lume, a doua după numărul populaţiei dintre subgrupurile slovene.
Timp îndelungat teritoriul ucrainean a fost împărţit între ţările vecine, care au dus o politică de denaţionalizare a ucrainenilor, cu scopul asimilării lor în totalitate. Redobândirea independenţei în anul 1991a favorizat consolidarea naţiunii ucrainene, dezvoltarea conştiinţei proprii etnice a ucrainenilor, unificarea tuturor celor care simt apartenenţa la naţiunea ucraineană, la patria istorică.
În Ucraina locuiesc peste 14 milioane de persoane de alte naţionalităţi, ceea ce constituie 27 % din populaţia ţării. Cea mai mare minoritate etnică este cea a ruşilor, care sunt în număr de 11,4 milioane, sau constituie 21 % din populaţia ţării. Din vremuri îndepărtate, în Ucraina locuiesc tătarii originari din Crimeea, evreii, românii, moldovenii, bieloruşii, bulgarii, polonezii, ungarii, grecii, maghiarii, ţiganii, germanii, azerbaijanii, găgăuzii, uzbecii, lituanienii, cazacii, slovacii şi reprezentanţii altor naţionalităţi. Dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a tuturor popoarelor de baştină şi a minorităţilor etnice este garantată de articolul 11 din Constituţia Ucrainei.
Principiile generale ale regimului de stat
Principiile generale ale regimului de stat al Ucrainei sunt definite în Constituţia Ucrainei. Conform Legii de bază, Ucraina este stat suveran şi independent, democratic, social, este stat de drept.
Fondul democratic al statului ucrainean este fixat în prevederile Constituţiei referitoare la faptul că Ucraina, ca formă de guvernământ este republică, conducerea căreia se bazează pe puterea poporului. Puterea de stat în Ucraina este exercitată pe principiile împărţirii ei în autoritatea legislativă, executivă şi juridică, care funcţionează fiecare în aria sa de acţiune. Constituţional este fixat principiul diversităţii politice, economice şi ideologice a vieţii sociale.
Caracterul social al Statului Ucrainean determină reglementarea prin Constituţie a problemelor referitoare la utilizarea proprietăţii şi apărarea tuturor subiecţilor dreptului de proprietate, consolidarea unei direcţii sociale a economiei, egalităţii în faţa legii a tuturor subiecţilor dreptului de proprietate, asigurarea securităţii ecologice şi sprijinul echilibrului ecologic pe teritoriul ucrainean, de asemenea, efectuarea altor acţiuni de importanţă socială.
Fondul juridic al statului este fixat în prevederile privind supremaţia legii şi acţiunea directă a normelor Constituţiei. Statul este răspunzător în faţa cetăţeanului de activitatea sa. Conform Constituţiei, validarea şi asigurarea drepturilor omului este principala datorie a statului.
Ucraina este un stat unitar, cu teritoriu integral şi inviolabil. Legea Ucrainei privind cetăţenia permite o singură cetăţenie. Limba de stat este cea ucraineană.
Instituţiile puterii de stat
Preşedintele Ucrainei
Constituţia Ucrainei defineşte Preşedintele ca conducător al ţării, care
o reprezintă. Preşedintele este garantul suveranităţii de stat, al integrităţii
teritoriale, al respectării Constituţiei, drepturilor şi libertăţilor omului
şi cetăţeanului. Preşedintele este ales de cetăţenii statului pe baza dreptului
de alegător general, egal şi direct, prin vot secret, pe o perioadă de 5 ani.
În funcţia de preşedinte poate fi ales cetăţeanul Ucrainei, care a locuit
în Ucraina de nu mai puţin de zece ani până la alegeri, care are dreptul la
vot, are drept de alegător şi stăpâneşte limba de stat. Preşedintele poate
avea nu mai mult de două mandate consecutive.
În anul 2004, Viktor Iuşcenko a fost ales ca Preşedinte al Ucrainei pentru
următorii cinci ani.
Rada Supremă al Ucrainei
Unicul organ al autorităţii legislative în Ucraina este parlamentul – Rada
Supremă a Ucrainei. Deputaţii poporului sunt aleşi de către cetăţenii Ucrainei,
pe baza dreptului de alegător general, egal şi direct, prin vot secret după
sistemul mixt (majoritar-proporţional).
În total, sunt aleşi 450 de deputaţi. 225 dintre aceştia sunt aleşi în circumscripţiile
electorale pentru un singur mandat în baza majorităţii relative, iar 225 –
după listele candidaţilor la funcţia de deputat din partea partidelor politice,
a fuziunilor electorale ale partidelor în circumscripţia general-naţională
electorală, pe baza reprezentanţei proporţionale.
Îndatoririle deputaţilor poporului Ucrainei sunt definite de Constituţie şi de legile Ucrainei. Deputaţii poporului Ucrainei au posibilitatea să se unească de bunăvoie în grupuri de deputaţi (fracţii), cu condiţia ca fiecare dintre acestea să cuprindă nu mai puţin de 25 deputaţi. Grupurile de deputaţi se înfiinţează atât pe baza partidului politic precum şi în afara lui. Grupurile de deputaţi, formate pe baza apartenenţei la partidele politice a deputaţilor poartă denumirea de fracţii de deputaţi. În structura fracţiei de deputaţi pot fi incluşi şi deputaţii din afara partidului, care susţin documentele programatice ale partidului respectiv. Grupurile de deputaţi, formate în afara partidului, unesc deputaţii, care împărtăşesc aceleaşi păreri sau păreri similare în problemele statului şi a dezvoltării social-economice.
Guvernul Ucrainei
Cabinetul de Miniştri (Guvernul) Ucrainei este organul suprem al puterii executive. Baza juridică a activităţi sale este Constituţia, legile Ucrainei şi actele, eliberate de Preşedinte. Guvernul este responsabil în faţa Preşedintelui, se află sub controlul şi raportează Radei Supreme a Ucrainei. În practică această apartenenţă constă în faptul, că Preşedintele numeşte, cu acordul Radei Supreme, Prim Ministrul ţării, are dreptul să-i îngrădească îndatoririle şi are dreptul să ia hotărârea privitoare la concedierea lui. Preşedintele, la cererea Prim Ministrului numeşte şi concediază membrii Cabinetului de Miniştri şi pe şefii altor organe centrale ale autorităţii executive.
Controlul şi efectuarea rapoartelor de către Guvern Radei Supreme se reflectă în faptul, că parlamentul aprobă bugetul propus de Guvern, ia decizia privind realizarea bugetului, aprobă sau respinge programul activităţii Guvernului, îi controlează activitatea.
Sistemul autorităţii judiciare
Acţiunea judiciară se realizează de către Instanţa judecătorească Constituţională şi de către judecătorii jurisdicţiei generale. Organul judiciar suprem în sistemul judiciar al jurisdicţiei generale este Curtea Supremă a Ucrainei. Justiţia în Ucraina se realizează exclusiv prin judecători. Jurisdicţia judecătorilor se extinde asupra relaţiilor de drept, care apar în stat. Sistemul de judecători ai jurisdicţiei generale în Ucraina se structurează conform principiilor teritorialităţii şi ale specializării.
Tribunalul Constituţional al Ucrainei este autonom, nu depinde de judecătorii jurisdicţiei generale. El nu poate fi instanţă de casaţii, apel sau supraveghetoare pentru judecătorii jurisdicţiei generale. Activitatea Tribunalului Constituţional al Ucrainei îmbunătăţeşte controlul constituţional în toate sferele fără excepţii, favorizează echilibrarea şi consolidarea structurii constituţionale, a confirmării principiului de supremaţie a legii şi puterii juridice superioare a Constituţiei, Asigurării drepturilor constituţionale şi a libertăţilor cetăţeanului.
Economia
Ucraina este un stat cu o bază industrială şi ştiinţifică dezvoltată. Complexul gospodăresc-naţional al ţării cuprinde următoarele tipuri ale industriei: grea – a construcţiei de maşini, metalurgia neagră şi color, construcţia de nave, fabricarea autobuzelor, a automobilelor mici şi de transport, a tractoarelor şi altor utilaje cu întrebuinţare în agricultură, locomotive Diesel, a bancurilor, a turbinelor, motoarelor în aviaţie şi a avioanelor, a echipamentelor pentru uzinele electrice şi în industria chimică şi altele. Ucraina este un producător puternic de energie electrică.
O serie de domenii ale economiei Ucrainei se deosebeşte printr-o dezvoltare
tehnologică de nivel înalt. Este reglată producţia de lansatori, sateliţi
şi echipament pentru cercetarea cosmosului. Ucraina este un producător important
a tehnicii de război – a tancurilor, avioanelor de transport de război, complexelor
de rachete antiaeriene, a echipamentului optic.
Avioanele de tipul „AH”, escavatoarele, bancurile, aparatele de sudură electrice
se fabrică conform noilor tehnologii şi corespunzător standardelor mondiale
superioare.
Volumul comerţului extern al Ucrainei cu ţările lumii în anul 2000 constituia 33,4 miliarde dolari USA şi comparativ cu anul 1999 s-a mărit cu 19 %. Ca urmare, volumul exportului s-a mărit cu 19 % şi constituie 18,1 miliarde dolari USA, iar a importului cu 18,6 % sau 15,3 miliarde dolari USA. Soldul comerţului extern este pozitiv, el constituie 2,8 miliarde dolari USA. Ucraina a efectuat operaţiuni de comerţ externe cu 189 de ţări.
Cei mai mari parteneri în plan comercial ai Ucrainei
în anul 2004
Statul Circulaţia mărfurilor
Rusia 11574.1 mil.dol.USA
Germania 2049.4 mil.dol.USA
USA 1476.5 mil.dol.USA
Turcia 1082.3 mil.dol.USA
Italia 1027.6 mil.dol.USA
Bilorusia 917.7 mil.dol.USA
Polonia 783.4 mil.dol.USA
China 777.4 mil.dol.USA
Bulgaria 484.8 mil.dol.USA
Franţa 385.4 mil.dol.USA