Consulatul General al
Ucrainei la Suceava (România)

Comunicate de presă

Înapoi

COMUNICAT DE PRESĂ

28 decembrie 2007

În conformitate cu decizia Guvernului Ucrainei începând cu data de 1 ianuarie 2008 se va aplica regimul de intrare în Ucraina fără vize pentru cetăţenii României, analogic regimului de intrare în Ucraina a cetăţenilor altor ţări-membre ale UE.

Actul normativ menţionat a fost adoptat cu luarea în considerare a aplicării începând cu data de 1 ianuarie 2008 a prevederilor Acordului dintre Ucraina şi EU privind simplificarea procedurii acordării vizelor.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

COMUNICAT DE PRESĂ

Aspectele regimului de vize în contextul extinderii

Uniunii Europene

Având în vedere integrarea României şi Bulgariei din data de 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, către Consulatul General al Ucrainei la Suceava sunt adresate numeroase solicitări de informaţii privind aplicarea asupra României şi Bulgariei prevederilor Decretului nr. 1131/2005 din data de 26 iulie 2005 al Preşedintelui Ucrainei „Privind desfiinţarea regimului de vize pentru cetăţenii ţărilor membre ale Uniunii Europene, Confederaţiei Elveţiene şi a Cnezatului Lichtenstain” care prevăd intrarea în Ucraina fără vize pentru cetăţenii ţărilor membre ale Uniunii Europene pe o durată de 90 de zile de la data intrării.

Trebuie să menţionăm că în raporturile Ucrainei cu România şi Bulgaria există Acordul între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind condiţiile călătoriilor reciproce ale cetăţenilor din data de 19.12.2003 şi Acordul între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Bulgare privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor din data de 15.11.2001, Acorduri bazate pe principii de reciprocitate . În afară de acestea, anexa nr. 4 la Normele de intrare a străinilor şi a persoanelor fără cetăţenie în Ucraina, ieşirea lor din Ucraina şi tranzitarea teritoriului ei, aprobate prin Dispoziţia nr. 1074 din data de 29 decembrie 1995 (cu modificări şi completări) a Cabinetului de Miniştri al Ucrainei fixează lista ţărilor ai căror cetăţeni pot intra în Ucraina fără vize, dacă durata şederii lor în Ucraina nu este mai mare de 90 de zile din data intrării. România şi Bulgaria nu sunt incluse în lista menţionată.

Conform celei de-a doua părţi a articolului 19 din Legea Ucrainei „Privind Convenţiile internaţionale ale Ucrainei”, dacă printr-o Convenţie internaţională a Ucrainei care a intrat în vigoare conform procedurii prevăzute, se stabilesc alte norme decât cele prevăzute în actul corespunzător din legislaţia Ucrainei, atunci se aplică normele Convenţiei internaţionale .

În conformitate cu nota explicativă a Ministerului Justiţiei Ucrainei, prevederile Decretului nr. 1131/2005 din data de 26 iulie 2005 al Preşedintelui Ucrainei nu pot fi aplicate automat din data de 1 ianuarie 2007 pentru cetăţenii României şi ai Bulgariei.

Luând în considerare cele mai sus menţionate, Consulatul General al Ucrainei la Suceava va respecta în continuare prevederile Acordurilor bilaterale în vigoare dintre guverne în activitatea de eliberare a vizelor pentru cetăţenii României şi ai Bulgariei.

3. 01. 2007 Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

Cuvântul Ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Borys Tarasiuk, adresat
ucrainenilor din diasporă cu prilejul Anului Nou şi a sărbătorilor de Crăciun

Dragi ucraineni, stimată comunitate ucraineană!

          Sunt foarte bucuros că mă adresez marii noastre comunităţi Ucrainene de pe toate continentele lumii cu prilejul Anului Nou şi a sărbătorilor de Crăciun.
Principalul eveniment pentru ucrainenii de pretutindeni din anul care trece   l-a constituit desfăşurarea celui de-al IV-lea Forum Internaţional al Ucrainenilor care a confirmat noile moduri de abordare ale conducerii statului în colaborarea cu ucrainenii din diasporă. Acest eveniment ne-a oferit posibilitatea să simţim că suntem o singură familie unită, indiferent de locul unde trăim. Am demonstrat comunităţii internaţionale forţa unităţii măreţului popor Ucrainean, chemarea noastră europeană şi dăruirea pentru valorile democratice mondiale. Totodată, interacţiunea statului Ucrainean cu diaspora ucraineană a devenit una dintre priorităţile de bază ale cursului politicii externe a ţării noastre, după afirmaţia Preşedintelui Ucrainei Victor Iuşcenko.
Sunt convins că deciziile Forumului vor servi dezvoltării şi consolidării contactelor, colaborării fructuoase ulterioare a ţării noastre cu diaspora ucraineană, satisfacerii cât mai depline a nevoilor culturale, de învăţământ, informaţionale şi a altor nevoi în vederea păstrării şi dezvoltării identităţii etnice ucrainene şi a originalităţii naţional-culturale în întreaga lume.
Pot să vă asigur că Ucraina, ca stat, va oferi şi în continuare un sprijin direct orientat, de durată şi concret ucrainenilor din diasporă ca purtători ai culturii, limbii şi spiritualităţii ucrainene.
Preţuim la nivel înalt achiziţiile culturale şi potenţialul intelectual şi spiritual al diasporei ucrainene, participarea ei în procesele de formare a statului în Ucraina, de consolidare a principiilor democratice ale statului ucrainean.
Suntem recunoscători ucrainenilor din lumea întreagă pentru sprijinul progresului european al Ucrainei, preocuparea pentru imaginea ei internaţională, reprezentarea demnă a poporului ucrainean în afara graniţelor Ucrainei.
Adresându-mă către dumneavoastră în aceste zile ale Anului Nou şi Crăciunului, vă doresc din toată inima, atât dumneavoastră cât şi familiilor dumneavoastră, sărbători fericite, bunăstare şi iubire, bucurie şi credinţă în Ucraina şi în binecuvântarea ei de către Dumnezeu.

La Mulţi Ani!                          Hristos se naşte!

 

 

Cea de-a 15 aniversare a confirmării Actului de independenţă a Ucrainei de către Referendumul Panucrainean

La data de 1 decembrie 2006 s-au împlinit 15 ani de la data confirmării de către Referendumul Panucrainean a Actului de independenţă a Ucrainei proclamat la 24 august 1991 de către Rada Supremă a Ucrainei. După cum este cunoscut, Actul a fost votat de majoritatea absolută a deputaţilor Radei Supreme a Ucrainei. Pe harta geopolitică a lumii, în locul Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene a apărut un nou stat independent – Ucraina.

Pentru confirmarea Actului proclamării independenţei Ucrainei, Rada Supremă a Ucrainei a decis să organizeze la data de 1 decembrie 2006 un referendum republican. Acesta era necesar în vederea neutralizării speculaţiilor politice ale adversarilor independenţei ucrainene, îndeosebi în regiunile estice şi sudice ale republicii care afirmau faptul că poporul cică nu ar susţine Actul de independenţă. Conducerea Uniunii în frunte cu Preşedintele URSS M. Gorbaciov, fără să-şi piardă speranţa în încheierea unui nou acord unional, a făcut demersuri intense în acest sens. În afară de aceasta, comunitatea internaţională nu se grăbea cu recunoaşterea autonomiei Ucrainei aşteptând să vadă cum se vor desfăşura evenimentele. La Referendumul Panucrainean fiecare cetăţean a fost nevoit să răspundă clar la întrebarea „Confirmaţi Actul proclamării independenţei Ucrainei? ” cu „Da, confirm” sau „Nu, nu confirm”.

Din 37885,6 mii de cetăţeni ai Ucrainei care au fost incluşi pe listele de vot secret, la votare au participat 31891,7 mii (84,18%). Dintre aceştia au răspuns pozitiv 28804,1 mii de alegători (90,92%). În parte, la întrebarea referendumului au răspuns „Da, confirm” 54,19% dintre cetăţenii Crimeii, în Sevastopol – 57,07%; în regiunile Doneţk, Lugansk, Odesa, Harkiv Actul de independenţă a fost confirmat de peste 80% din alegători, în regiunile Ivano-Frankivsk, Lviv, Ternopol, Volyni, Rivne, Jytomyr, Kyiv, Hmelnyţk, Cerkasy, Vinnyţia pentru independenţă au votat peste 95%, în celelalte regiuni – peste 90% dintre cetăţeni.

Conform rezultatelor referendumului nimeni nu mai putea avea nici un fel de bănuială în legătură cu faptul că poporul ucrainean nutreşte dorinţa de trăi într-un stat independent. Pentru a treia oară în 350 de ani de la Războiul de eliberare de la mijlocul secolului XVII, Ucraina şi-a dobândit independenţa. Obiectivul principal a devenit păstrarea independenţei şi suveranităţii statului ucrainean, evitarea erorilor, făcute în două etape anterioare ale existenţei statului – la mijlocul secolului XVII şi în perioada 1917-1920.

Cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a confirmării Actului de independenţă a Ucrainei de către Referendumului Panucrainean, Preşedintele Ucrainei V.A. Iuşcenko a felicitat poporul ucrainean. Domnia Sa a subliniat că acesta a fost un moment de asentiment naţional, o dovadă convingătoare a unităţii ucrainenilor.

Viktor Iuşcenko a numit referendumul „o primă şcoală a puterii poporului – pentru prima dată în istoria Ucrainei viitorul ţării a atârnat de manifestarea voinţei poporului. Datorită acesteia nimeni, niciodată nu va mai contrazice alegerea fără cale de întoarcere făcută de întreg poporul ucrainean.”

Preşedintele a accentuat faptul că în răstimpul trecut de la acea dată importantă, poporul ucrainean a traversat o perioadă grea, deloc simplă de confirmare a statalităţii, democraţiei şi libertăţii.

„Noi păşim înainte şi în mersul acesta avem nevoie de forţă, energie şi convingere din partea fiecărui cetăţean ucrainean. Tocmai acest lucru a fost, este şi va fi garanţia succesului, a dezvoltării şi progresului Ucrainei” a subliniat V. Iuşcenko.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

Recunoaşterea Foametei din anii 1932-1933 ca genocid împotriva poporului ucrainean

După cum este cunoscut, la data de 28 noiembrie 2006 Rada Supremă a Ucrainei a adoptat Legea Ucrainei „Privind Foametea din anii 1932-1933 în Ucraina”, introdusă de către Preşedintele Ucrainei V. A. Iuşcenko, cu rectificările propuse de Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei O. O. Moroz. Conform Legii,Foametea din anii 1932-1933 este recunoscută ca genocid împotriva poporului ucrainean.

În preambulul Legii este dată definiţia genocidului care corespunde documentelor juridice internaţionale aprobate.

S-a stabilit următorul lucru: „contrazicerea publică a Foametei din anii 1932-1933 în Ucraina este recunoscută ca profanare a memoriei milioanelor de jertfe ale Foametei, ca umilire a onoarei poporului ucrainean şi acest lucru este ilegal”.

Cabinetul de Miniştri al Ucrainei are misiunea de a stabili statutul şi funcţiile Institutului memoriei naţionale şi de a asigura activitatea sa în baza fondurilor alocate din bugetul de stat, ca organ central al puterii executive special împuternicit pe problemele Foametei. Guvernul are de asemenea misiunea ca în colaborare cu Administraţia de Stat a Kyivului să soluţioneze problema privind ridicarea Monumentului în memoria jertfelor foametei din Ucraina până la împlinirea a 75 de ani de la Foametea anilor 1932-1933.

Recunoaşterea Mondială a Foametei

Parlamentele a zece ţări (SUA, Canada, Estonia, Argentina, Australia, Italia, Ungaria, Lituania, Georgia, Polonia) au recunoscut Foametea din anii 1932-1933 ca act de genocid împotriva poporului ucrainean.

Foametea ca act de genocid este condamnată în discursul Directorului General al UNESCO cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la Foamete. Foametea a fost condamnată de către Papa Ioan Paul al II-lea în discursul său din 23 noiembrie 2003 către poporul ucrainean, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la Foamete.

Mitropolitul Volodymyr consideră că acest genocid a constituit o încercare de exterminare a însuşi spiritului ucrainean. Delegaţiile ţărilor-membre ale ONU au făcut o cerere comună cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la Foametea din anii 1932-1933 în Ucraina. Rusia, chiar dacă s-a alăturat cererii ONU, a opus rezistenţă demersurilor Ucrainei de a face recunoscută mondial Foametea din Ucraina ca genocid. Luând în considerare că deciziile luate în anii 1995-1997 de către Duma de Stat a Rusiei, privind recunoaşterea genocidelor asupra altor popoare (kurzi, sârbi, armeni) au fost tratate în primul rând ca politice, conducerea Rusiei percepe un asemenea act al Ucrainei ca un pas neprietenesc. În MAE al Federaţiei Ruse ideea de acordare a atenţiei problemelor foametei din partea consilierului special al Secretarului General pe probleme de genocid a fost primită categoric negativ.

Cu ocazia aniversării a 70 de ani de la Foamete, Institutul de cercetare a istoriei societăţii şi religiei (Italia) a organizat o Conferinţă Internaţională în urma căreia a fost publicată cartea „Moartea pământului. Marea foamete a anilor 1932-1933 din Ucraina”. La data de 26 ianuarie 2006 Adunarea Generală Parlamentară a Consiliului Europei a condamnat Foametea anilor 1932-1933 din Ucraina, considerând-o o crimă a regimului comunist.

La data de 14 octombrie 2006 Preşedintele SUA a semnat Legea adoptată de Congres, privind inaugurarea la Washington a monumentului în memoria jertfelor Foametei din Ucraina.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

Declaraţia celui de-al IV-lea Forum Internaţional al Ucrainenilor către comunitatea internaţională, guvernele şi parlamentele statelor lumii, organizaţiile internaţionale (Kyiv, 20 august 2006)

Foametea anilor 1932-1933 din Ucraina nu este un trecut istoric, ci o acţiune teroristă globală a regimului comunist împotriva populaţiei paşnice, care nu are termen de vechime şi uitare. Ea a fost şi rămâne o rană deschisă a memoriei genetice a poporului ucrainean. Zece milioane de ucraineni au fost extenuate prin foamete artificială pentru atingerea scopului politic criminal: slăbirea şi exterminarea populaţiei ucrainene de la sate, iubitoare de libertate – a fundamentului social al naţiunii.

Această tragedie impresionează nu doar prin numărul de victime, îndeosebi din rândul copiilor, dar şi prin tăinuirea îndelungată şi prin împotrivirea politico-ideologică. Ţăranii ucraineni uci ş i nu au fost recunoscuţi oficial ca victime ale teroarei politice. Amnezia moralităţii, caracteristică anumitor forţe politice care au moştenit ideologia comunistă criminală încetineşte recunoaşterea oficială a Foametei anilor 1932-1933 ca genocid. Intră în nefiinţă martorii crimei lăsând în urma sa mărturii scrise, se stinge amintirea istorică, iar în locul lor apar lespezi de mormânt şi cruci de lemn fără nume. În acest context rămân actuale cuvintele Preşedintelui Ucrainei Viktor Iuşcenko rostite în cadrul ONU în septembrie 2005: „lumea are dreptul să ştie adevărul despre toate delictele săvârşite împotriva omenirii. Doar în acest fel vom fi siguri toţi că indiferenţa nu va încuraja niciodată criminalii”.

În curând se vor împlini 75 de ani de la tragedia Foametei. În acest răstimp, începând cu adresarea Preşedintelui Republicii Populare Ucrainene Olexandr Şulghin în străinătate către Liga Naţiunilor în vara anului 1933, comunitatea ucraineană internaţională încearcă să obţină recunoaşterea politico-juridică corespunzătoare a acestei tragedii. În anul 1988, din iniţiativa Congresului Mondial al Ucrainenilor Liberi, propusă încă în anul 1984, a început să-şi desfăşoare activitatea Comisia Internaţională de cercetare a cauzelor şi urmărilor foametei din 1932-1933 din Ucraina, Preşedintele căreia a fost profesorul Universităţii din Stocholm Iacob Sundberg – unul dintre participanţii la masa rotundă „Foametea în Ucraina din anii 1932-1933 – tragedie la nivel mondial”, desfăşurată în cadrul celui de-al IV-lea Forum Internaţional al Ucrainenilor .

Proclamarea independenţei de stat a Ucrainei, a cărei a 15-a aniversare se împlineşte acum, a impulsionat nu doar cercetarea Foametei, ci şi explicarea ei din punct de vedere politic şi juridic în lume. Parlamentele a zece state (SUA, Canada, Estonia, Argentina, Australia, Italia, Ungaria, Lituania, Georgia, Polonia) au recunoscut Foametea anilor 1932-1933 ca genocid, evaluând astfel politic şi juridic această crimă infamă. Declaraţia comună susţinută de 63 de ţări, aprobată în a 58-a sesiune a Adunării Generale a ONU a inclus pentru prima dată în dicţionarul politic internaţional termenul de „Foamete”, confirmând în acest fel faptul istoric al tragediei naţionale a poporului ucrainean. În aprilie 2006 Ministrul Afacerilor Externe B. Tarasiuk şi-a îndemnat colegii din ţările membre ale CSI să recunoască Foametea din Ucraina ca genocid.

Faptul istoric de existenţă a Foametei – genocid a fost dovedit de către oamenii de istorie ucraineni şi din străinătate pe baza documentelor de arhivă. El a fost confirmat şi de către participanţii la „masa rotundă”, luând în considerare diversele puncte de vedere şi explicaţii.

Facem un apel la toţi oamenii de bună credinţă, indiferent de unde locuiesc ei, să păstreze şi să respecte amintirea Foametei, să favorizeze propagarea adevărului în legătură cu această tragedie prin toate mijloacele!

Ne adresăm Preşedintelui Ucrainei, Cabinetului de Miniştri şi Radei Supreme a Ucrainei cu rugămintea de a include în ordinea zilei problema aprobării unui act corespunzător de recunoaştere a Foametei anilor 1932-1933 în Ucraina ca genocid, luând în considerare oamenii de ştiinţă şi martorii tragediei, de a aloca fonduri pentru construcţia Complexului memorial „Foametea anilor 1932-1933”, în Kyiv. Rugăm Preşedintele Ucrainei să stabilească o dată calendaristică fixă pentru Ziua comemorării victimelor Foametei anilor 1932-1933.

Facem apel la guvernele şi parlamentele lumii, la organele de conducere centrale şi locale, la organizaţiile publice, la toţi oamenii buni de pe Pământ să participe la comemorările anuale ale victimelor Foametei din Ucraina anilor 1932-1933, să favorizeze propagarea adevărului despre Foamete în mass-media şi recunoaşterea acesteia ca genocid!

Să ne unim în lupta comună împotriva oricăror manifestări de regimuri şi ideologii totalitare şi despotice, a lipsei de respect faţă de drepturile şi libertăţile omului!

Memorie veşnică ţăranilor ucraineni căzuţi în urma Foametei!

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

Cea de-a 10-a aniversare a Constituţiei Ucrainei

(După materialele MAE al Ucrainei)

 

La data de 28 iunie 1996 Rada Supremă a Ucrainei a adoptat Constituţia ţării noastre. Acest eveniment important – rezultat al unui proces constituţional multilateral tensionat şi de durată face parte fără îndoială din seria momentelor cruciale din istoria nouă a Ucrainei.

Adoptarea noii Constituţii a ţării noastre în anul în care Ucraina sărbătorea cea de-a 5-a aniversare a independenţei sale a însemnat încheierea unei etape importante în dezvoltarea societăţii noastre şi a statului, în devenirea sistemului naţional de drept, crearea bazelor juridice ale Ucrainei suverane şi independente.

Ţinând cont de ultimele realizări ale ideologiei ştiinţifice constituţionale mondiale şi de practica procesului constituţional, Constituţia Ucrainei a devenit întruchiparea ideii naţionale şi expresia mentalităţii poporului nostru, dovada capacităţii naţiunii ucrainene – comunitate politică şi etnică - de constituire statală, de asemenea a devenit programul dezvoltării ulterioare a ţării în planul politic, economic, social, cultural şi a devenit documentul de intrare a Ucrainei în comunitatea europeană şi internaţională.

Constituţia Ucrainei ocupă un loc important printre principalele documente politico-juridice ale ţării şi societăţii noastre şi cele din sistemul juridic. Ea cuprinde norme cu caracter nu doar juridic ci şi politic, care se intercondiţionează, se află în interdependenţă şi creează un singur fundament în sistemul său, fundament necesar în reglementarea celor mai importante raporturi sociale, asigurarea drepturilor şi libertăţilor omului şi a condiţiilor demne de trai ale acestuia, dezvoltării progresive a ţării noastre.

Procesul constituţional în ţara noastră a început cu mult înainte de dobândirea independenţei şi are o istorie multiseculară începând cu epoca cnezatului, perioada statului hătmănesc şi aici amintim Constituţia lui Pylyp Orlyk pe care mulţi cercetători o consideră prima constituţie europeană în accepţiunea actuală a acestui termen şi până la cele patru constituţii din perioada Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.

Odată cu adoptarea noii Constituţii a Ucrainei în anul 1996 a fost instituit un fundament juridic solid pentru dezvoltarea societăţii şi a statului ucrainean. Ţara noastră a intrat într-o etapă nouă de dezvoltare, ceea ce creează continuitate în procesul de reformare a puterii de stat care a început după proclamarea independenţei Ucrainei în august 1991.

Acest lucru a devenit posibil, în parte şi datorită faptului că în Legea fundamentală a ţării noastre ideile de drept europene au cunoscut un progres impo r tant .

Ideea superiorităţii dreptului subliniată în Constituţie a devenit reperul principal în prevederile constituţionale de recunoaştere a omului ca valoare socială superioară, adică acordarea unui loc prioritar omului, cetăţeanului, societăţii în faţa ţării. Din această prevedere a Constituţiei au rezultat definiţii noi din punct de vedere principial ale drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor omului şi ale cetăţeanului, de asemenea recunoaşterea acţiunii de apărare a acestor drepturi şi libertăţi de orice atentare ca îndatorire principală a statului.

Ideea de societate civilă, stat de drept, social, independent, democratic a devenit baza definirii în Constituţie a unui nou statut juridic al organelor şi funcţionarilor de stat şi al conducerii locale, a distribuirii puterii între ele, definirii formelor de abţinere şi opoziţie care trebuie să asigure imposibilitatea uzurpării puterii de către o persoană, un partid, un organ al puterii de stat.

Evident, intrarea în vigoare a Constituţiei încă nu rezolvă problema punerii în practică a noului în totalitate, pe care ea îl proclamă şi îl reglementează. În legătură cu acest lucru, în noua Constituţie din anul 1996 se face referire la nevoia adoptării unui număr destul de mare de legi noi care rămânând în sfera constituţională au fost menite să concretizeze drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeanului în diferitele sfere ale vieţii sociale, de asemenea organizarea şi funcţionarea organelor conducerii de stat şi ale conducerii locale şi raporturile om-ţară pe principiul democraţiei.

Durata reformei puterii de stat, continuarea ei după adoptarea Constituţiei care a modificat organizarea şi funcţionarea puterii de stat după criterii principial noi este un fenomen firesc în condiţiile de tranziţie către un stat de drept democratic a ţărilor cu regimuri formal democratice sau totalitare. Nu întâmplător, la timpul lor, au avut loc în acelaşi fel reformele democratice ale puterii de stat în Italia, Spania, Germania după refuzul regimurilor fasciste, totalitare ale acestor ţări.

Timp de 10 ani după adoptarea Constituţiei în Ucraina a avut loc procesul instituirii standardelor democratice europene în cultura politică şi al instituirii politicii economice. În diferite perioade traversarea acestui proces a avut succes diferit ca amploare. Însă după victoria Revoluţiei portocalii ţara noastră a păşit ferm pe calea clădirii instituţiilor sociale.

Transformările în cultura politică a ţării, de asemenea extinderea noului sistem de valori şi norme etice care prevăd unitatea libertăţii individuale, a drepturilor persoanei şi cultura răspunderii sociale a cetăţenilor au constituit baza progresului democratic atins, mai ales în ultimii ani.

Începând cu data de 1 ianuarie 2006 au intrat în vigoare modificările aduse la Constituţia Ucrainei, adoptate de Rada Supremă a Ucrainei la data de 8 decembrie 2004. Modificările amintite sunt doar o reformă parţială a sistemului de stat, care a avut loc în întregime după alegerile parlamentare din data de 26 martie 2006. Redistribuirea îndatoririlor de conducere ale Preşedintelui Ucrainei în favoarea Prim Ministrului şi a Radei Supreme este menită să devină garanţia realizării de succes a reformelor democratice la toate nivelele vieţii sociale şi politice ale ţării noastre.

O dată însemnată – cea de-a 10-a aniversare a adoptării Constituţiei Ucrainei – oferă posibilitatea urmaşilor celor care, reflectând propria practică politică, au prezentat lumii articolele democratice ale Constituţiei lui Pylyp Orlyk încă în vremea când în jur domnea tirania monarhilor, să valorifice încă o dată calea parcursă în aceşti ani şi în aceste secole.

Rădăcinile adânci ale tradiţiilor democratice ale poporului ucrainean în vremurile deloc simple ale renaşterii independenţei au permis căderea de acord prin intermediul ducerii tratativelor privind evitarea vărsării de sânge şi a conflictelor interne profunde prin care au trecut practic toate ţările post-sovietice. Ucraina a reuşit să depăşească masivul impunător al cataclismelor economice, sociale şi naturale şi a făcut dovada puterii spiritului naţional.

Asemenea transformări bruşte ce au avut loc într-o perioadă relativ scurtă sunt întâlnite mai rar la alte state. Din acest motiv ultimii 15 ani de independenţă şi 10 ani de existenţă ai Constituţiei Ucrainei constituie temeiuri pentru optimism şi credinţă în propriile forţe, în propriul popor şi speranţe în generaţia tânără.

 

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

Privind poziţia Ucrainei referitor la perspectivele soluţionării problemei din Transnistria

Concluzionând rezultatele întâlnirii recent desfăşurate a Ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei Borys Tarasiuk cu ambasadorii ţărilor membre ale OSCE pe tema „1 an al Planului Iuşcenko: realizări, obiective” trebuie să menţionăm următoarele.

Cu un an în urmă, la summit-ul GUAM, în Chişinău, Preşedintele Ucrainei Viktor Iuşcenko a prezentat iniţiativa „Spre soluţionare prin democraţie”, în baza căreia a fost elaborat Planul pe etape al soluţionării problemei din Transnistria.

Timpul care a trecut permite analizarea celor realizate, conştientizarea stării reale a lucrurilor, a realizărilor şi a calculelor greşite, permite delimitarea clară a eforturilor necesare în vederea apropierii de soluţionarea acestui „conflict rece” de lungă durată.

Pentru Ucraina situaţia din Transnistria este una din cele mai importante probleme de securitate naţională. Asigurarea securităţii regionale şi a stabilităţii constituie una din priorităţile politicii externe a Ucrainei.

Căile soluţionării problemei din Transnistria văzute de Ucraina se bazează pe valorile democratice comune, pe principiile de bază ale supremaţiei dreptului, respectarea principalelor libertăţi ale omului, pe respectul faţă de suveranitatea şi unitatea teritorială a Republicii Moldova şi luarea în considerare a intereselor locuitorilor malului stâng.

Valorile democratice comune sunt cele care ne unesc şi permit transformarea iniţiativelor în posibilităţi şi realii. Tocmai de aceea Planul ucrainean se bucură de o recunoaştere mondială, de suport oficial în Moldova şi Transnistria, de intermediari şi observatori în procesul dezbaterilor.

Planul lui Iuşcenko a devenit singurul document cadru susţinut de toţi, care a început să fie aplicat în practică. Unul din momentele cheie ale iniţiativelor ucrainene a fost reluarea procesului dezbaterilor şi implicarea Uniunii Europene şi a SUA în acest proces.

S-a reuşit realizarea ambelor idei. În octombrie 2005 au fost reluate şedinţele „Consiliului permanent pe probleme politice în cadrul procesului de dezbateri” în formatul mărit „5+2”: Republica Moldova; Transnistria (părţile), Ucraina, Federaţia Rusă, OSCE (intermediari), Uniunea Europeană şi SUA (observatori). În derularea Planului ucrainean s-au desfăşurat patru runde de dezbateri. Timpul a confirmat faptul că implicarea SUA şi UE în acest proces s-a dovedit efectivă.

Din data de 1 decembrie 2005 la frontiera ucraineano-moldavă lucrează Misiunea Comisiei Europene de acordare a ajutorului pe probleme frontaliere. Ucraina preţuieşte organizarea clară a activităţii Misiunii şi este recunoscătoare pentru ajutorul acordat. Scopul nostru este să facem tot ce este necesar pentru a îmbunătăţi sistemul de control frontalier existent, pentru a-l face mai efectiv şi a contracara fenomenele negative la frontiera ucraineano-moldavă.

Tocmai acestui scop i se subordonează regimul vamal, reînnoit la frontiera ucraineano-moldavă, conform deciziei comune a guvernelor Ucrainei şi Moldovei, din data de 3 martie a.c.

În acelaşi timp, am devenit dintr-o dată martorii manipulării gândirii colective din partea administraţiei Tiraspol vizavi de această problemă, a tensiunii asupra cercurilor de afaceri cu scopul realizării propriilor interese politice şi economice. Din păcate, aceste acţiuni inadecvate beneficiază de susţinerea anumitor cercuri ale Federaţiei Ruse.

Referitor la acest lucru nu pot să nu ne bucure dovezile de susţinere amplă a acţiunilor comune ale guvernelor ucrainean şi moldav. Dintre acestea menţionăm discutarea acestei probleme în cadrul Consiliului Permanent OSCE, la data de 6 aprilie a.c. şi practic, sprijinul unanim al poziţiei Ucrainei de către delegaţiile statelor participante. Puţin mai devreme, Austria, deţinătoarea preşedinţiei în cadrul UE, a exprimat hotărârea de a acorda sprijin, în numele UE, acţiunilor Ucrainei.

Totodată, a menţionat Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, noi împărtăşim părerea Misiunii OSCE în Chişinău privind necesitatea perfecţionării continue a reglementării normativ-juridice de către Moldova a activităţii în sfera comerţului extern în relaţiile cu agenţii economici din Transnistria, în special în domeniul mecanismului fiscal şi a oferirii garanţiilor suplimentare asupra drepturilor de proprietate în regiunea Transnistria.

Ucraina îşi va respecta şi pe viitor cu stricteţe obligaţiile sale privind regimul vamal la frontiera ucraineano-moldavă.

Borys Tarasiuk a dat o notă pozitivă rezultatelor consultărilor intermediarilor şi a observatorilor în soluţionare, care au avut loc la data de 19 aprilie, la Moscova. Participanţii la consultări au afirmat că obiectivul principal rămâne unirea Republicii Moldova, totodată păstrarea unui singur spaţiu vamal. Dumnealor au mai afirmat că platforma comună pentru aceasta este Planul ucrainean al soluţionării şi au lansat părţilor chemarea de a desfăşura următoarea rundă de dezbateri în mai a.c.

Ucraina invită asociaţia OSCE să consolideze eforturile în vederea atingerii scopurilor propuse: democratizarea regiunii, trimiterea în Transnistria a Misiunii internaţionale evaluative OSCE pentru analizarea situaţiei şi elaborarea recomandărilor privind desfăşurarea alegerilor democratice transparente pentru organul reprezentativ al Transnistriei; desfăşurarea monitorizării întreprinderilor complexului industrial-militar din regiunea Transnistria; demilitarizarea, scoaterea şi distrugerea muniţiilor de provenienţă rusească care se află în regiune; transformarea operaţiunii de instaurarea a păcii din Transnistria într-un mecanism internaţional de instaurare a păcii sub egida OSCE.

Ucraina, împreună cu toate părţile interesate va face toate eforturile pentru soluţionarea definitivă a problemei din Transnistria, asigurarea securităţii şi a stabilităţii în regiune.

 

Catastrofa de la Ciornobyl: acţiunile, efectele şi concluziile

(În memoria împlinirii a 20 de ani de la catastrofa izbucnită la

centrala atomo-energetică din Ciornobyl)

Pe baza materialelor Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei

 

Dimensiunile catastrofei de la Ciornobyl, a celei mai mari catastrofe tehnogene din toată istoria omenirii, cunoscute precum oamenilor de ştiinţă aşa şi oamenilor politici din lumea întreagă. În mediul înconjurător au ajuns aproximativ 3% de elemente radioactive, care în momentul catastrofei se aflau în cel de-al patrulea bloc energetic al centralei atomo-energetice din Ciornobyl.

Avaria a condus la poluarea a mai mult de 145 de mii de km² din teritoriul Ucrainei, Republicii Bieloruse şi a Federaţiei Ruse. În urma catastrofei de la Ciornobyl au avut de suferit aproximativ 5 milioane de oameni, au fost poluate cu elemente radioactive aproximativ 5 mii de localităţi din Republica Bielorusă, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dintre acestea, pe teritoriul Ucrainei se află 2218 sate şi oraşe cu populaţia de aproximativ 2,4 milioane de oameni. Avaria de la Ciornobyl a provocat o răspândire a radiaţiilor fără precedent asupra populaţiei din ţările menţionate. În afară de Ucraina, Republica Bielorusă şi Federaţia Rusă catastrofa a fost resimţită şi în Suedia, Norvegia, Polonia, Marea Britanie şi în alte ţări. Aproximativ 200 de izotopi radioactivi ai elementelor se propagau pe o distanţă de mii de kilometri de la centrala atomo-energetică din Ciornobyl şi în luna mai a anului 1986 puteau fi observate în toate ţările emisferei nordice, pe teritoriile acvatice ale oceanelor Pacific, Atlantic şi Îngheţat de Nord.

Cauzele principale ale catastrofei:

•  Desfăşurarea experimentului electric parţial şi insuficient pregătit.

•  Nivelul scăzut al culturii operatorilor, al conducerii precum a centralelor şi a ministerului electrificării în întregime, în sfera securităţii nucleare.

•  Nivelul insuficient al protecţiei reactorului de grafit şi uraniu.

•  Greşelile personalului.

Toate acestea sunt cunoscute comunităţii mondiale.

Lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la centrala atomo-energetică din Ciornobyl, începând cu data de 26.04.1986 s-au desfăşurat sub conducerea Comisiei guvernamentale a URSS, care a început să funcţioneze la Ciornobyl din a doua jumătate a zilei de 26 aprilie şi şi-a continuat activitatea până în anul 1991.

Comisia guvernamentală a adoptat decizia de creare a zonei de 30 de km izolată în jurul centralei atomo-energetice din Ciornobyl. Începând cu data de 27 aprilie 1986 Guvernul Ucrainei a efectuat evacuarea locuitorilor oraşelor Pryp'iati şi Ciornobyli, centrelor raionale şi a satelor din zona de 30 de km (aproximativ 100 de mii de persoane).

Tăinuirea informaţiilor privind catastrofa de la Ciornobyl a condus la apariţia şi răspândirea unor zvonuri false referitoare la eventualele consecinţe ale catastrofei. Acestea, la rândul lor, au influenţat apariţia tensiunii social-psihologice mari în rândurile populaţiei şi a neîncrederii manifestate faţă de informaţia oficială.

Conducerea URSS a refuzat colaborarea internaţională în desfăşurarea lucrărilor de lichidare a consecinţelor catastrofei nucleare. Abia în anul 1989 Guvernul URSS s-a adresat către MAGATE cu rugămintea de evaluare de către experţi a acţiunilor de lichidare a consecinţelor avariei de la centrala atomo-energetică din Ciornobyl.

 

Urmările sociale ale catastrofei de la Ciornobyl – privire retrospectivă după 20 de ani

 

La data de 1 ianuarie 2006, în Ucraina, erau înregistrate cu statut de victime în urma catastrofei de la centrala atomo-energetică din Ciornobyl 2 594 071 persoane. În procesul micşorării numărului total de victime cu 19% în perioada 1997-2006, proces în întregime firesc, s-au evidenţiat două trăsături caracteristice. A crescut brusc numărul categoriei de invalizi ai Ciornobylului, de aproximativ 1,8 ori. Irelevant, a crescut numărul victimelor, care lucrau în afara zonei izolate – cu 3%. Cel mai mult (cu 24%) a scăzut numărul participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei între anii 1986-1987. Acest lucru indică faptul că primul val de lichidatori – bărbaţi tineri, a primit cea mai grea lovitură din punct de vedere al sănătăţii – aceştia decedează treptat.

Astăzi, în Ucraina, există 17 448 de familii care beneficiază de facilităţi în urma pierderii întreţinătorului, a cărui moarte este legată de catastrofa de la Ciornobyl. Astfel de familii se află în toate regiunile Ucrainei.

 

Consecinţele medico-demografice ale catastrofei de la Ciornobyl

 

În pragul împlinirii a 20 de ani de la catastrofa de la Ciornobyl situaţia medico-demografică pe teritoriile poluate cu substanţe radioactive continuă să se formeze în condiţiile crizei demografice persistente în Ucraina. Din anul 1991 rata mortalităţii populaţiei a început să depăşească rata natalităţii. În regiunile poluate radioactiv aceste schimbări negative s-au produs cu un an mai repede şi mai pregnant. La înrăutăţirea situaţiei demografice au contribuit: criza social-economică, care s-a declanşat în anul 1991, deservirea medicală nesatisfăcătoare, standardele scăzute ale vieţii, situaţia ecologică nefavorabilă, totodată şi din cauza catastrofei de la Ciornobyl, instabilitatea politică.

Din anul 1994 a început să scadă volumul cheltuielilor de lichidare a consecinţelor catastrofei, ceea ce a influenţat negativ desfăşurarea acţiunilor de protecţie medicală, socială şi împotriva radiaţiilor a victimelor.

Conform datelor generalizate ale Centrului ştiinţific de medicină pe probleme de radiaţii al Ministerului Sănătăţii Ucrainei, din numărul victimelor care au fost sub observare medicală în instituţiile terapeutico-profilactice din sistemul acestui Minister, între anii 1987-2004, au murit 504117 persoane, dintre care 497348 adulţi şi adolescenţi (în aceste cifre încadrându-se 34499 de lichidatori ai avariei) şi 6769 copii.

Astăzi, treptat, scade rata mortalităţii a copiilor victime, ceea ce poate fi considerată una dintre cele mai pozitive realizări a ştiinţei şi practicii medicale, a acţiunilor de protecţie socială, medicală, împotriva radiaţiilor a copiilor care au avut de suferit, desfăşurate în ţară. În acelaşi timp creşte rata mortalităţii persoanelor de vârstă medie şi înaintată. Acest simptom este îngrijorător, întrucât aceste persoane au căzut victime radiaţiilor la vârsta copilăriei şi a adolescenţei. Această generaţie a suportat radiaţiile în perioada de trecere la vârsta de reproducere şi a devenit generaţia de părinţi ai generaţiei viitoare.

 

Consecinţele ecologico-biologice

 

Consecinţele ecologice ale catastrofei de la Ciornobyl se caracterizează prin doi factori principali – radiaţiile răspândite în natură şi poluarea radioactivă. Este necesar să distingem două surse principale ale radiaţiei: cea externă şi cea internă.

În timpul avariei radiaţia externă atingea niveluri biologice periculoase în limitele zonei de 30 de kilometri, unde s-a putut observa un spectru complex de efecte biologice de nivele diferite. O parte importantă a emanării radioactive din secţiunea a 4-a distrusă s-a depus în zona apropiată. Astăzi ea este delimitată convenţional local de limitele zonei izolate (pe raza de 10 şi 30 de kilometri). În perioada stringentă a avariei nivelurile radiaţiei în zona izolată atingeau sute de raze Roentgen pe oră, aceasta numai în ceea ce priveşte radiaţiile de tip gamma. Intensitatea dozei beta de radiaţii era de 10-100 de ori mai mare, ceea ce a condus la manifestarea unor efecte crude, până la moartea plantelor şi a organismelor, în unele zone mai sensibile la radiaţii.

În ultimii 20 de ani după avarie au dispărut în totalitate nu doar elementele radioactive cu existenţă scurtă, ci şi elementele radioactive cu existenţă medie. Intensitatea dozei radiaţiei externe a scăzut cu câteva măsuri de unitate.

În mediul înconjurător au rămas practic doar elementele radioactive cu existenţă lungă şi foarte lungă, cesiu, stronţiu şi elementele transuranice.

 

Aspectele reabilitării gospodăreşti la sate în teritoriile poluate radioactiv şi ale protecţiei populaţiei împotriva radiaţiilor

 

În cazul avariei de la centrala atomo-electrică din Ciornobyl a rezultat cel mai cumplit scenariu al consecinţelor pentru satele Ucrainei: au fost poluate mai mult de 5 milioane ha de pământ, care sunt productive şi unde locuiesc 3 milioane de oameni, s-au înregistrat pierderi considerabile ale cornutelor . În primii ani după avarie a fost stopat practic păstoritul, cultivarea hameiului, cultura inului în regiunea Polissia a Ucrainei, a fost scos din folosinţă teritoriul zonei izolate. Oamenii de ştiinţă au fost implicaţi în planificarea şi organizarea contracţiunilor corespunzătoare cu o întârziere considerabilă, ceea ce a scăzut semnificativ eficacitatea deciziilor de restrictive şi de organizare din prima perioadă.

Zona izolată şi zona depopulării obligatorii. Starea radiologică a zonei

 

Prin Legea Ucrainei „Privind regimul juridic al teritoriului, care a suportat poluarea radioactivă în urma catastrofei de la Ciornobyl” Zona izolată este identificată ca teritoriu din care în anul 1986 a fost evacuată populaţia. Zona menţionată constituie aproximativ 2600 km².

Delimitarea zonei izolate la Ciornobyl a constituit o măsură justificată nu doar din punct de vedere al nevoii de evacuare a populaţiei de pe cel mai poluat teritoriu. Zona este unul dintre cele mai poluate complexe teritoriale şi cea mai mare sursă de pericol de radiaţii pentru teritoriile populate înconjurătoare.

Obiectul „Acoperirea”

Constituit în condiţiile extremale de după avarie obiectul „Acoperirea” îşi îndeplineşte de aproape 20 de ani funcţiile sale de protecţie. Trăsătura principală a „Acoperirii” continuă să rămână potenţialul său pericol, mărit cu mult mai mult decât aceasta o permit normele şi reglementările existente pentru obiecte, care conţin materiale nucleare periculoase şi materiale radioactive.

În Ucraina şi la nivel internaţional s-au făcut eforturi fără precedent pentru dezvoltarea unui mijloc complex de rezolvare a problemei realizării Planului de acţiuni privind obiectul „Acoperirea” (Shelter Implementation Plan - SIP) cu scopul transformării lui într-un sistem ecologic sigur.

Au fost desfăşurate două conferinţe de donaţii pentru adunarea de resurse în scopul realizării Planului. Valoarea de început a proiectului a fost estimată la 768 milioane USD. Au fost strânse aproximativ 90% din această sumă. Conform evaluării precise a experţilor internaţionali pentru realizarea acestui proiect sunt necesare 1091 milioane USD. În mai 2005 ţările – donatoare au făcut noi donaţii în valoare de 185 milioane USD. Donator al fondului Ciornobyl „Acoperirea” este şi Federaţia Rusă, care a donat o sumă de 10 milioane USD. Resursele donatorilor se strâng în contul fondului Ciornobyl „Acoperirea” al Băncii europene de reconstrucţie şi dezvoltare, care îndeplineşte funcţia de ordonator al Fondului.

Cu părere de rău trebuie să constatăm că realizarea proiectelor SIP se derulează nu doar cu mare întârziere în timp, dar şi cu mari devieri de la scopul principal.

Au trecut 20 de ani de la avaria izbucnită la secţiunea energetică nr. 4 şi 8 ani de la începerea lucrărilor în conformitate cu planul de acţiuni la obiectul „Acoperirea”. Din păcate, din seria de lucrări orientate pe creşterea siguranţei şi transformarea „Acoperirii” într-un sistem ecologic sigur a fost realizată practic doar modernizarea sistemului de distrugere a prafului şi se efectuează lucrări de stabilizare a construcţiilor. În concluzie graficul planului de acţiuni nu se respectă.

 

Evaluarea pagubelor economice în cifre ale Ucrainei

 

Pagubele directe (pierderea complexelor materiale-patrimoniale şi a anumitor obiecte ale economiei) numai în zona izolată a Ucrainei au constituit 1044 milioane de karbovanţi sau 1385 USD.

Cheltuielile directe ale Ucrainei efectuate în scopul ameliorării efectelor catastrofei de la Ciornobyl, însumând toate sursele de finanţare din perioada 1986-1991 au constituit aproximativ 6 miliarde USD. În ultimii 14 ani, de când Ucraina finanţează singură cheltuielile de lichidare a consecinţelor avariei şi anume din anul 1992 şi până în 2005, cheltuielile au constituit 7,35 miliarde USD şi în anumiţi ani acestea au reprezentat 8-10% din bugetul de stat.

Cu toate acestea este greu de aproximat valoarea pagubelor indirecte în urma imposibilităţii de utilizare a terenurilor agricole poluate, a resurselor de apă şi silvice, de asemenea în urma micşorării producţiei de energie electrică şi, în consecinţă, a micşorării mărfurilor şi prestării de servicii. Conform calculelor specialiştilor ucraineni, pagubele economice ale Ucrainei până în anul 2015 vor constitui 179 miliarde USD.

Povara consecinţelor catastrofei de la Ciornobyl a devenit un factor încetinitor serios în devenirea economică a ţării noastre tinere independente.

Dimensiunile pagubelor social-economice pe care le-a resimţit Ucraina nu sunt comparabile cu posibilităţile economice reale ale ţării pentru înlăturarea lor în următoarele decenii. Din această cauză este necesar în continuare ajutorul comunităţii internaţionale. Cu atât mai mult cu cât greutatea cheltuielilor orientate pe eliminarea catastrofei de la Ciornobyl va mai avea un efect negativ simţitor în decursul a mai multor ani asupra economiei ţării.

 

Despre priorităţile politicii externe a Ucrainei

 

La data de 9 februarie Preşedintele Ucrainei V. Iuşcenko s-a adresat către Rada Supremă a Ucrainei cu Mesajul Preşedintelui Ucrainei „Referitor la situaţia internă şi externă a Ucrainei în anul 2005”. În acest mesaj o atenţie deosebită este acordată priorităţilor politicii externe a Ucrainei.

 

Îndeosebi, Preşedintele V. Iuşcenko a subliniat faptul că acum un an în urmă Ucraina a deschis o nouă pagină în istoria sa. În locul fostei republici sovietice, a unei ţări cu un profil politic nesigur şi un viitor nedefinit, a apărut o naţiune matură din punct de vedere politic, capabilă să-şi înfăptuiască singură soarta istorică fără indicaţiile altcuiva.

 

Cu un an în urmă Ucraina s-a aflat în centrul atenţiei comunităţii internaţionale. Statele lumii şi liderii lor urmăreau cu interes evenimentele, care se petreceau în Ucraina. Cetăţenii noştri, atât din estul cât şi din vestul ţării, sub diferite steaguri, au dovedit lumii că sunt un popor capabil să-şi definească nu doar istoria sa ci şi cea a lumii.

 

Din ce cauză Ucraina atrage atenţia altor state ale lumii?

 

•  Am dovedit – a menţionat Preşedintele V. Iuşcenko - că în această ţară libertatea umană nu reprezintă doar cuvinte, ci o valoare elevată care uneşte naţiunea şi defineşte filosofia conducerii, o valoare pe care poporul nostru este pregătit să o apere cu voinţa sa de neclintit şi cu convingerea sa. Ne amintim de cuvintele lui Bogdan Hmelnyţkyi: „Asemenea vremuri în care fiecare pe întreg teritoriul Ucrainei beneficiază de libertăţi, nu au mai fost niciodată”.

 

•  Ucraina a devenit exemplu pentru alte state din spaţiul exsovietic – prin alegerea proprie a drumului său în conformitate cu propriile priorităţi naţionale, şi nu sub presiunea altor forţe.

 

•  Un semnal de chemare pentru noi, ca şi pentru întreaga civilizaţie în pragul dintre secole, l-a constituit faptul că nu există, precum a reieşit, reţete universale pregătite ale democraţiei după ani de regim totalitar. La multe întrebări trebuie să căutăm singuri răspunsurile, pentru prima dată în noua istorie. Teritoriul Ucrainei este străbătut astăzi de linia progresistă a dezvoltării globale a conducerii de stat şi a institutelor democratice actuale. După spusele Preşedintelui Ucrainei, putem deveni exemplu pentru toată umanitatea progresistă în formarea noii democraţii.

 

•  Calea spre o dezvoltare economică, pe care Europa a parcurs-o în sute de ani Ucraina trebuie să o parcurgă în cinci-şapte ani, maxim zece. Ucraina se poate considera un stat desăvârşit numai dacă va efectua un salt economic. Ea trebuie să primească acest semnal de chemare şi să devină un loc de formare a noilor modele de dezvoltare economică. Dar aceasta este deja problema elitei politice.

 

•  Ucraina, din punct de vedere istoric, a fost o răscruce pentru culturi şi civilizaţii diferite, un loc de intersectare a proceselor de tranziţie, migraţie, financiare, politice, de integrare şi a altor procese. Un timp îndelungat acest lucru a fost considerat o greutate, o complicaţie suplimentară şi un impediment pentru dezvoltarea naţională. Sunt convins, a afirmat V. Iuşcenko că astăzi acest lucru constituie un avantaj colosal şi o rezervă enormă neexploatată. Fundamentul pe care îl vom construi pentru dirijarea acestor procese va defini perspectivele dezvoltării stabile nu doar a ţării noastre, dar şi a regiunii.

 

Preşedintele V. Iuşcenko a accentuat faptul că Ucraina a început să fie respectată în lume. Aceasta este o condiţie necesară pentru susţinerea intereselor naţionale ale ţării noastre. În acest sens au fost făcute multe anul trecut. În parte, în urma protejării producătorilor autohtoni de cercetările antidumping, s-au păstrat pieţele în valoare de 182 milioane dolari. Au fost semnate convenţii şi acorduri corespunzătoare cu Uniunea Europeană în sfera comerţului cu textile şi oţel. Au fost eliminate sancţiunile comerciale din partea SUA, ceea ce permite mărirea exportului cu 23 de poziţii de mărfuri, anual suplimentar cu o sumă mai mare de 60 de milioane de dolari.

 

Anul 2005 a adus schimbări majore în perceperea Ucrainei de către comunitatea internaţională. Ţara noastră a început brusc să iasă din starea de izolare politică externă, cunoscând noi posibilităţi pe arena internaţională.

 

Ucraina s-a afirmat în lume ca subiect egal în drepturi în relaţiile internaţionale. Politica sa este echilibrată şi previzibilă. Am început să construim relaţii de obţinere de beneficii reciproce şi de bună vecinătate cu partenerii nostri. Totodată, în scopul realizării scopurilor strategice ale politicii noastre de stat este important să se asigure completarea reciprocă a politicii externe şi interne.

 

Sunt convins, a subliniat V. Iuşcenko, că tocmai Ucrainei i-a fost dat din punct de vedere istoric să constituie baza proceselor de integrare în regiunea Europei centrale de est, stabilitatea căreia este importantă nu doar pentru continent, dar şi pentru lumea întreagă. Sunt convins că ucrainenii vor deveni o naţiune care va propune lumii valori spirituale elevate, noi modele ale culturii democratice, ale unităţii internaţionale şi ale dialogului interstatal.

 

Neţinând cont de problemele interne atât în Uniunea Europeană cât şi în Ucraina, în anul 2005 au fost realizate mai multe decât în întreaga istorie a independenţei noastre cu scopul consolidării relaţiilor şi a recunoaşterii Ucrainei pe plan mondial şi european.

 

Ucraina a primit statutul de ţară cu economie de piaţă, au fost începute tratativele de simplificare a regimului de vize, a fost atins un progres însemnat în realizarea Planului de acţiuni Ucraina - Uniunea Europeană, au fost încheiate şase acorduri importante pe domenii în sfera securităţii, a transportului, energeticii, cosmosului etc.

 

Următorii paşi ai Ucrainei în sfera integrării europene sunt dictaţi, în primul rând, de interesele naţionale. Aceştia sunt: formarea unei zone de comerţ liber cu Uniunea Europeană în anul 2007, încheierea Acordului de asociere în anul 2008. Apoi, după îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga de integrare în Uniunea Europeană, obţinerea statului de membru egal în drepturi al Uniunii Europene.

 

La nivel bilateral şi multilateral Ucraina va folosi şi pe viitor potenţialul parteneriatului strategic cu Rusia şi va menţine relaţii bune, de obţinere de beneficii reciproce cu alte state vecine, va fi prezentă acolo unde avem interese politice, economice sau umanitare.

 

Anul 2005 poate fi inclus cu siguranţă în activul şi în relaţiile cu partenerii noştri, SUA, Polonia şi România. Îmi exprim speranţa că anul 2006 se va remarca prin adoptarea unor decizii strategice importante în relaţiile cu aceste state. Pe lista priorităţilor este recunoaşterea Ucrainei ca stat cu economie de piaţă care se încadrează în legislaţia SUA antidumping, semnarea protocolului corespunzător în cadrul procesului de definitivare a devenirii Ucrainei membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

 

Un alt obiectiv politic extern important de-al nostru este afirmarea statului nostru ca lider regional. Ucraina nu împărtăşeşte doar valorile europene, dar şi favorizează aplicarea lor în regiune. Înfiinţarea Comunităţii opţiunii democrate, la summit-ul din data de 2 decembrie de la Kyiv, ca forum regional al asigurării democraţiei, securităţii, stabilităţii şi dezvoltării în regiunea Baltică - Marea Neagră – Caspică constituie o dovadă a faptului că această activitate nu este abstractă.

 

Noua politică regională a Ucrainei devine unul din elementele cheie ale integrării europene şi euroatlantice a ţării noastre. Ucraina prin acţiunile sale confirmă poziţia de lider în GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova), face uz tot mai activ de posibilităţile de colaborare în regiunea Mării Negre, în parte în cadrul Organizaţiei de Colaborare Economică a Mării Negre. Accentul principal se pune şi se va pune pe viitor pe consolidarea colaborării economice, pe îmbunătăţirea image-ului internaţional al Ucrainei, pe exploatarea maximă a potenţialului său ca ţară sigură de tranzit pentru resursele energetice şi ca partener în asigurarea stabilităţii şi securităţii în această regiune.

 

 

Aniversarea a 87 de ani de la proclamarea Actului Unirii

Republicii Populare Ucrainene şi a Republicii Populare Ucrainene de Vest

 

Secolul XX ne-a lăsat ca moştenire evenimentele măreţe ale trecutului, care, îndepărtându-se în timp, nu-şi pierd importanţa şi actualitatea, necesitând raţionarea experienţei istorice, a luptei ucrainenilor pentru libertate, independenţă, naţionalitate, concentrate în ele. În rândul acestor evenimente intră şi ziua de 22 ianuarie 1919 – ziua aprobării Actului Unirii a Republicii Populare Ucrainene cu Republica Populară Ucraineană de Vest. Acestei date i-a fost dat să se fixeze în istoria Ucrainei ca mare sărbătoare naţională – Ziua Unirii.

În acea zi de iarnă, în Kyivul aurit, în ecourile clopotelor Sfintei Sofii a fost luată decizia de unire a două ramuri ale poporului ucrainean, despărţite de o prăpastie istorică. În Universalul Directoratului Republicii Populare Ucrainene se accentua: „Au fost înfăptuite aspiraţiile de veci, cu care au trăit şi pentru care au murit cei mai bravi fii ai Ucrainei. De astăzi înainte există o singură Republică Populară Ucraineană independentă.”

Astfel, bazându-se pe aspiraţiile sacre şi manifestarea amplei voinţe a ambelor părţi ucrainene, ţinând cont de aspectele obiective istorice, politice, spirituale, juridice ale unui procesul durabil şi dureros, a luat fiinţă unicul Stat ucrainean unit.

Cunoscutul om politic ucrainean şi publicistul Serghii Iefremov, la vremea respectivă, aprecia în felul următor acest eveniment important: „În acea zi a fost întocmit şi aprobat actul unirii a două părţi până în prezent despărţite ale Ucrainei. Întregul naţional sfâşiat, înjumătăţit, a înfăptuit ultimul act, pentru a se uni nu doar spiritual, deoarece acest lucru a fost înfăptuit demult, ci şi sub formele politice.”

Însă, după cum este cunoscut, poporul ucrainean nu a reuşit să-şi realizeze şansa sa istorică atunci. În acele condiţii politice complicate, interne şi externe, unirea nu a fost posibilă. Ucraina a rămas fără stat, despărţită etnic, sfâşiată teritorial, asuprită naţional. Pierderea statalităţii a transformat din nou unitatea pământurilor ucrainene într-un ideal, într-un vis neîmplinit, într-o dorinţă veşnică. Din fericire, acele vremuri pentru Ucraina au trecut. Cu tărie credem că au trecut pentru totdeauna.

Actul Unirii a fost profund determinat istoric şi se baza pe visul dintotdeauna al poporului ucrainean într-un stat unit naţional, independent. Acesta s-a constituit într-o exprimare puternică de voinţă a ucrainenilor în scopul consolidării etnice şi teritoriale, într-un martor al autoidentificării lor dinamice - devenirea politică a naţiunii.

Ideea unirii pământurilor ucrainene a dobândit statut naţional, în deceniile următoare a rămas factorul integral şi una dintre cele mai necontroversate prevederi ale obiectivelor programelor tuturor curentelor mişcării naţional-liberatoare.

Actul Unirii a conferit o formă desăvârşită statului ucrainean autonom, a favorizat depăşirea rudimentelor federalismului în mentalitatea elitei politice.

Unirea a avut şi un aspect practic-politic, întrucât ambele state au necesitat concentrarea forţelor armate şi ajutorul reciproc pentru apărarea teritoriilor sale de o intervenţie militară străină, care în acea perioadă a luat forma agresivităţii.

Unirea Republicii Naţionale Ucrainene şi a Republicii Naţionale Ucrainene de Vest a devenit modelul unirii civilizate, democratice, neexpansioniste a teritoriilor într-un singur stat suveran. Consolidarea etnică şi naţională s-a bazat pe următoarele principii esenţiale: auto-conştientizarea istorică a comunităţii, idealurile de libertate şi independenţă, exprimarea benevolă a voinţei, suportul propriilor resurse politice şi materiale. Odată cu aprobarea Universalului privind unirea Republicii Populare Ucrainene şi a Republicii Populare Ucrainene de Vest Congresul muncitoresc a declarat că Republica Populară Ucraineană unificată „nu are nici în gând luarea în posesie a pământurilor străine”.

Important este şi faptul de legitimitate a procesului final de unificare, care a precedat Actul Unirii. Iniţiatorii mişcării unificatoare – Republica Populară Ucraineană şi Directoratul Republicii Populare Ucrainene – încă din data de 1 decembrie 1918 au constituit Acordul precedent unirii privind intenţiile de a uni populaţia şi teritoriile ambelor formaţiuni într-un singur stat.

În ianuarie 1919, la Stanislav (actualmente Ivano-Frankivsk), Rada Naţională Ucraineană a luat decizia de unificare şi a împuternicit delegaţia sa să finalizeze procedurile de unificare a celor două state. Preşedintele Radei Ievghen Petruşevyci accentua: „Pe linia unirii nu au existat între noi două păreri”. Într-un sfârşit, Actul Unirii a fost finalizat după aprobarea lui de către Congresul muncitoresc. Fără îndoială, juriştii şi politicienii actuali trebuie să facă anumite rectificări în procesele complicate şi dinamice ale revoluţiei ucrainene, aprobate prin numeroase decizii de stat, luate în procedură simplificată.

Acţiunea de unificare din anul 1919 a lăsat o amprentă profundă în amintirea istorică a poporului ucrainean. Mărturie a acestui lucru sunt evenimentele din ianuarie 1990, când, prin ideologia putredă a regimului în agonie, această amintire a explodat prin energia inteligenţei şi s-a îndreptat într-un lanţ uman viu, unind Kyivul şi Lvovul, Estul şi Vestul Ucrainei.

Dacă evenimentele de la sfârşitul Primului război mondial au pricinuit prăbuşirea forţelor unificatoare ale poporului ucrainean, atunci cel de-al doilea război mondial a devenit catalizatorul unirii părţilor despărţite ale Ucrainei. Ele au intrat în orbita intereselor geopolitice a două regimuri totalitare antagonice – cel sovietic şi cel fascist.

În urma noii împărţiri a Europei în anul 1939 teritoriile ucrainene de vest au fost încorporate în componenţa Uniunii Sovietice. Incontestabil, conducerea sovietică de atunci îşi realiza obiectivele sale strategice, mărind trunchiul teritorial al statului, neavând grija unităţii Ucrainei şi a consolidării etnice a ucrainenilor. Dimpotrivă, ea înţelegea, că populaţia ucraineană de vest, în special cea a regiunii Halycyna, răspândeşte pe plaiurile estice ale republicii pericolul extinderii „naţionalismului burghez ucrainean. ” Ca urmare a acestui lucru erau aplicate metodele severe ale „comunizării”, represaliile în masă, deportările numeroase ale populaţiei, supunerea postbelică fratricidă a Ucrainei de Vest.

Pe lângă intenţiile reale şi aşteptările conducerii de partid a Uniunii Sovietice, unirea tuturor teritoriilor etnice ucrainene într-unul singur, chiar şi ca o structură cvasi-statală a avut şi un rol pozitiv. În primul rând aceasta a însemnat o dezvoltare socială, modernizarea industrială a teritoriului, creşterea nivelului cultural al oamenilor şi altele.

Populaţia regiunilor estice şi sudice de asemenea resimţea influenţa conaţionalilor săi vestici. Depăşind stăvilarele ideologice compacte, mentalitatea, cultura, dispoziţiile politice ale lor găseau ecou, îndeosebi în mediul intelectualităţii, inspirau mişcarea dizidenţilor, favorizau deşteptarea naţională.

Fără îndoială, „septembrie cel de aur” a anului 1939 nu a devenit idealul tendinţelor unificatoare. Faţă de acest ideal a fost mai aproape şi mai înţeles Actul Unirii din 1919. Nu întâmplător, una dintre primele uniuni autoritare ale naţiunii, Adunarea Generală a regiunii Halycyna, încă la începutul anilor 1990 în Hotărârea sa „Despre unitatea pământurilor ucrainene” a subînţeles prin baza juridică a integrării teritoriilor ucrainene de vest în Ucraina, chiar Actul Unirii. În faptul că la Referendumul panucrainean de pretutindeni, ucrainenii estici şi vestici au votat pentru un stat suveran independent, este evidentă de asemenea moştenirea ideatică a unirii, voinţa naţională a unui singur popor.

Cu toată antonimia „contribuţiei” lui Stalin în unificarea teritoriilor ucrainene, nu poate fi contestat faptul că, convieţuirea antesovietică a ucrainenilor într-o singură republică a creat anumite condiţii pentru integrarea teritorială şi auto-conştientizarea naţională.

Acestea au şi devenit de bază pentru procesul dinamic al constituirii Ucrainei independente ca stat unificat suveran. Datorită acestui lucru Ucraina are un teritoriu integru, graniţe fixe şi vieţuirea paşnică a cetăţenilor.

O trăsătură esenţială a unităţii ucrainene este integrarea teritoriilor etnice, consolidarea vieţii spirituale şi culturale, nivelarea barierelor regionale. Actul Unirii a constituit, în primul rând, o încercare de lichidare a graniţei despărţitoare de veci între Vestul şi Estul Ucrainei.

Unitatea statului nostru este reglementată prin Constituţia Ucrainei, iar integritatea teritorială constituie factorul-cheie a suveranităţii ei. Însă, moştenirea istorică a liniilor de delimitare vechi traversează astăzi izolat trunchiul naţional al Ucrainei cu pete bolnăvicioase de regionalism.

Hipertrofia acestui fenomen în condiţiile contemporane poate da naştere la mişcări separatiste ale elitelor locale, tendinţelor ramificate cu caracter politic şi economic.

Factorul de consolidare a unităţii în Ucraina independentă îl constituie armonia şi pacea internaţională, convieţuirea tolerantă a naţiunii majoritare cu popoarele băştinaşe şi minorităţile etnice. Din această cauză armonizarea relaţiilor internaţionale poate fi atinsă prin dezvoltarea multilaterală a tuturor etniilor, integrarea lor ulterioară şi formarea unei naţiuni politice poli-etnice. Apărarea uneia dintre cele mai importante avuţii a noii Ucraine suverane – armonia internaţională – nu este doar un imperativ al timpului, dar şi garantul existenţei unitare a statului suveran.

Ucraina independentă a intrat brusc, la sfârşitul secolului XX, în comunitatea mondială, a beneficiat de o recunoaştere amplă internaţională, şi-a înfiinţat serviciul diplomatic. Integrarea ei ulterioară, în primul rând în comunitatea europeană necesită o politică de stat echilibrată în sfera internaţională, armonizarea orientărilor politice externe ale diferitelor grupuri ale populaţiei, găsirea echilibrului între realiile geopolitice dinamice şi priorităţile intereselor naţionale, asigurarea image-lui internaţional al Ucrainei la un nivel înalt.

Ştiinţa istorică a Ucrainei, depăşind etapa sa de criză, analizează treptat prăbuşirile ideologice ale epocii trecute, lichidează numeroasele mitologii istorice, reflectând drumul anevoios, în toată complexitatea lui, a poporului ucrainean spre un stat unit, independent. Doar obiectivitatea şi adevărul pot deveni izvorul experienţei istorice moralizatoare, doar ele pot să-i prevină pe clăditorii contemporani ai noii Ucraine de acţiuni nechibzuite şi decizii greşite.

În afara oricărei îndoieli, aceasta se referă şi la evenimentele din ianuarie 1919, care au devenit o pagină eroică a istoriei noastre, un avut nepreţuit al tezaurului spiritual al poporului ucrainean, o mărturie a izbânzilor sale măreţe şi a nereuşitelor dramatice.

Ca şi cum ni s-ar adresa nouă, unul dintre autorii Actului Unirii, secretarul de stat al Republicii Populare Ucrainene de Vest Liongyn Ţeghelskyi afirma referitor la ziua de 22 ianuarie: „Aceasta este o dată, pe care o vor învăţa pe de rost copii ucraineni ai generaţiilor viitoare, alături de asemenea date ca, data Botezării vechiului stat ucrainean - Rusi, ca lupta lângă Calca, cea lângă Poltava sau Desfiinţarea Sicii Zaporojene ”. Vorbele sale au fost într-adevăr prorocitoare.

Aniversarea Zilei Unirii, omagierea autorilor Actului Unirii nu este o nevoie socială imanentă, ci şi imperativul nostru moral de păstrare a amintirii luminoase a numeroaselor jertfe, aduse de poporul ucrainean pe altarul independenţei, unităţii, naţionalităţii.

 

 

 

Ianuarie 2006 Consulatul General al Ucrainei la Suceava

Traducere neoficială din limba ucraineană

Ordinul Ministerului Afacerilor

Externe al Ucrainei

14.09.2005 nr. 150

 

Înregistrat la Ministerul de Justiţie

al Ucrainei la data de

30 septembrie 2005

Nr. 1125/11406

 

DISPOZIŢIA

de acreditare a corespondenţilor străini în Ucraina

şi a reprezentanţilor mass-mediei străine

 

•  Dispoziţii generale

 

•  Această Dispoziţie reglementează unica procedură de acreditare a corespondenţilor străini şi a reprezentanţilor mass-mediei străine (în continuare – reprezentanţi ai mass-mediei) în Ucraina.

•  În textul prezentei Dispoziţii prin reprezentanţi ai mass-mediei se înţelege:

•  jurnalişti aparţinând mass-mediei scrise şi electronice, realizatori şi colaboratori ai programelor de radio, televiziune, foto, video şi cronici;

•  producători, redactori;

•  colaboratori tehnici (specialişti în tehnicile filmării, fotografierii şi în mijloace de comunicaţii).

•  Acreditarea în Ucraina a reprezentanţilor mass-mediei se face de către Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei (în continuare – MAE al Ucrainei) conform Legilor Ucrainei „Despre informaţie”, „Despre mass-media scrisă (presa) în Ucraina”, „Despre televiziune şi radiodifuziune”, „Despre agenţiile de informare” şi conform prevederilor acestei Dispoziţii.

 

•  Acreditarea în Ucraina a reprezentanţilor mass-mediei

 

•  Reprezentanţii mass-mediei îşi desfăşoară activitatea sa profesională în Ucraina după obţinerea acreditării de la Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei (în continuare – Serviciul pentru presă al MAE al Ucrainei).

•  Serviciul de presă al MAE al Ucrainei acreditează reprezentanţii mass-mediei, indicaţi la punctul 1.2 al prezentei Dispoziţii.

•  Reprezentanţii mass-mediei pot fi acreditaţi doar din partea unui mijloc de informare în masă.

•  Nu pot fi acreditaţi de către Serviciul de presă al MAE al Ucrainei colaboratorii reprezentanţelor diplomatice şi ai instituţiilor consulare străine, ataşaţii structurilor militare, reprezentanţelor de comerţ, organizaţiilor internaţionale şi reprezentanţelor de stat pe lângă organizaţiile internaţionale, care îşi au sediul central în Ucraina şi care conform statutului său sau a Acordurilor internaţionale corespunzătoare uzează de privilegii diplomatice şi de imunitate, de asemenea cetăţenii străini, care sunt reprezentanţi ai mass-mediei ucrainene.

•  Acreditarea reprezentanţilor mass-mediei poate fi permanentă, temporară sau specială.

•  Acreditarea permanentă se acordă reprezentanţilor mass-mediei pe un termen de 2 ani.

•  Acreditarea temporară se acordă reprezentanţilor mass-mediei pe un termen de 6 luni.

•  Acreditarea specială se acordă reprezentanţilor mass-mediei pe perioada prezentării unor evenimente, care se petrec în Ucraina.

 

•  Procedura de acreditare permanentă, temporară sau specială a reprezentanţilor mass-mediei în Ucraina

 

•  Acreditarea permanentă a reprezentantului mass-mediei se realizează în baza următoarelor documente:

•  Cererea oficială a Şefului mijlocului de comunicare în masă respectiv, referitoare la obţinerea acreditării pentru reprezentantul acestui mijloc de informare în masă, care trebuie să conţină: numele şi prenumele complet al reprezentantului; numărul paşaportului; cetăţenia; funcţia în cadrul mijlocului de informare în masă, pe care îl reprezintă, scopul şi termenul pentru care doreşte să rămână în Ucraina; temele prioritare, care sunt planificate pentru prezentare; date referitoare la faptul, dacă reprezentantul mijlocului de informare în masă va lucra pentru îndeplinirea obiectivelor redacţiei, care formulează cererea, sau se va ocupa cu pregătirea concomitentă a materialelor pentru alte mijloace de informare în masă; domiciliul în afara graniţelor Ucrainei şi reşedinţa temporară în Ucraina.

•  Date autobiografice ale reprezentantului mass-media.

•  Copii după paginile din paşaport ale reprezentantului mass-mediei, care includ informaţia privitoare la cetăţenie, numărul paşaportului, date privind organul emitent, termenul de valabilitate (pentru cetăţenii ucraineni – date privind înregistrarea).

•  Copia după legitimaţia de la redacţie sau adeverinţa de la organul-cadru al mijlocului de informare în masă, care confirmă apartenenţa angajatului la mijlocul de informare în masă respectiv.

•  Patru fotografii (3x4 cm) pentru cetăţenii străini, trei – pentru cetăţenii Ucrainei.

•  Serviciul de presă al MAE al Ucrainei are dreptul să solicite informaţii suplimentare referitoare la activitatea profesională a reprezentantului mass-mediei, care urmează procedura de acreditare.

•  Acreditarea temporară şi cea specială a reprezentantului mass-mediei se realizează pe baza documentelor enumerate la punctele 3.1.1, 3.1.3 şi 3.1.4.

•  Documentele pentru acreditarea reprezentanţilor mass-mediei pe lângă Serviciul de presă al MAE al Ucrainei se trimit de conducerea mijlocului de informare în masă interesat către reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară a Ucrainei în ţara, unde se află, pentru transmiterea ulterioară către Serviciul de presă al MAE al Ucrainei.

•  În cazul în care nu există reprezentanţă diplomatică sau instituţie consulară a Ucrainei în ţara respectivă, documentele pentru acreditarea reprezentanţilor mass-mediei pe lângă Serviciul de presă al MAE al Ucrainei se trimit de conducerea mijlocului de informare în masă interesat Serviciului de presă al MAE al Ucrainei.

•  Decizia de acordare a acreditării permanente se ia în termen de treizeci de zile lucrătoare din data primirii documentelor.

Decizia de acordare a acreditării temporare se ia în termen de zece zile lucrătoare din data primirii documentelor.

Decizia de acordare a acreditării speciale se ia în termen de două zile din data primirii documentelor.

•  După parcurgerea procedurii de acreditare permanentă reprezentanţii mass-mediei primesc la Serviciul de presă al MAE al Ucrainei certificatul de acreditare (în continuare – legitimaţia de acreditare) conform modelelor corespunzătoare.

•  La primirea legitimaţiei de acreditare reprezentantul mass-mediei completează formularul da acreditare conform modelului stabilit (acesta se anexează).

•  După parcurgerea procedurii de acreditare temporară reprezentanţii mass-mediei primesc la Serviciul de presă al MAE al Ucrainei certificatul de acreditare temporară (în continuare – legitimaţia temporară de acreditare) conform modelelor corespunzătoare.

•  După parcurgerea procedurii de acreditare specială reprezentanţii mass-mediei sunt incluşi în listele de persoane, acreditate pentru prezentarea unor evenimente.

•  Legitimaţia de acreditare şi legitimaţia temporară de acreditare se semnează de către Şeful Serviciului de presă al MAE al Ucrainei sau de către o persoană împuternicită de către acesta.

•  Pe legitimaţia de acreditare sau pe legitimaţia temporară de acreditare se pune ştampila cu stema Ucrainei a Serviciului de presă al MAE al Ucrainei.

•  În cazul pierderii legitimaţiei de acreditare sau a legitimaţiei temporare de acreditare reprezentantul mass-mediei trebuie să informeze asupra acestui lucru Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei într-un timp de zece zile lucrătoare.

•  Problema eliberării unui duplicat al legitimaţiei de acreditare sau a unei legitimaţii temporare de acreditare este analizată de către Serviciul de presă al MAE al Ucrainei în termen de zece zile lucrătoare în baza cererii reprezentantului mass-mediei privind pierderea documentelor şi în baza adresei oficiale a mijlocului de informare în masă interesat.

•  După obţinerea legitimaţiei de acreditare reprezentanţii străini ai mass-mediei trebuie să-şi înregistreze paşapoartele, de asemenea paşapoartele membrilor familiei lor la Serviciul de presă al MAE al Ucrainei.

•  În cazul în care intervine o modificare în datele oferite pe parcursul solicitării acreditării, reprezentanţii mass-mediei sunt nevoiţi, ca în timp de zece zile lucrătoare să informeze asupra acestui lucru Serviciul de presă al MAE al Ucrainei.

 

 

•  Încetarea acreditării permanente, temporare sau speciale a reprezentanţilor mass-mediei

 

•  Acţiunea acreditării permanente, temporare sau speciale încetează odată cu expirarea termenului de valabilitate al legitimaţiei de acreditare, legitimaţiei temporare de acreditare sau al acreditării speciale.

•  După expirarea termenului de valabilitate al acreditării permanente reprezentantul mass-mediei este obligat să predea legitimaţia de acreditare la Serviciul de presă al MAE al Ucrainei.

•  Acreditarea poate înceta, de asemenea, pe baza solicitării oficiale a conducerii mijlocului de informare în masă, din partea căruia a fost acreditat reprezentantul mass-mediei, sau în cazul nerespectării de către acesta a legislaţiei în vigoare a Ucrainei.

•  În cazul încetării înainte de termen a activităţii reprezentantului mass-mediei în Ucraina sau în cazul trecerii lui la alt mijloc de informare în masă, conducerea mijlocului de informare în masă trebuie să formuleze în mod oficial o solicitare de întrerupere a acreditării acestuia către Serviciul de presă al MAE al Ucrainei, în termen de 10 zile lucrătoare.

•  Solicitarea de prelungire a termenului de valabilitate al acreditării permanente se depune la Serviciul de presă al MAE al Ucrainei conform punctelor 3.1.1 – 3.1.5 al acestei Dispoziţii nu mai târziu de o lună până la expirarea termenului de valabilitate al acreditării anterioare.

 

•  Dispoziţii finale

 

•  MAE al Ucrainei acordă susţinere, în limita competenţelor sale, reprezentanţilor mass-mediei acreditaţi în desfăşurarea activităţii profesionale conform legislaţiei în vigoare a Ucrainei.

•  Reprezentanţii mass-mediei străine, care nu sunt acreditaţi în Ucraina în conformitate cu procedura stabilită, îşi desfăşoară activitatea în calitate de colaboratori ai persoanelor juridice străine.

Foametea din anii 1932-33

Cea mai mare catastrofă istorică din Ucraina sec. XX

 

Cauzele foametei. În istoria agitatului secol XX foametea din anii 1932-33 în Ucraina ocupă un loc aparte.

Prima foamete în masă, care a început imediat după sfârşitul războiului civil şi înăbuşirea revoluţiei ucrainene, a cuprins un teritoriu întins al Ucrainei: guberniile Zaporijjia, Doneţk, Katerynoslav, Mykolaiv, Odesa. Cauzele acesteia aveau parţial un caracter obiectiv – seceta din anul 1921, consecinţele economice ale primului război mondial şi ale războiului civil. Dar factorii principali ai foametei au fost: eşecul în agricultură a regimului respectiv, reducerea suprafeţelor de cultivat în raioanele roditoare de odinioară, ca urmare a politicii comunismului de război, metodele directive ale conducerii partidului comunist, care distribuia resursele de produse în avantajul centrelor industriale, înainte de toate, celor care se aflau în afara graniţelor Ucrainei.

Foametea anilor 1932-33 a cuprins aceleaşi regiuni ale Ucrainei, dar de data aceasta, ea a fost cauzată în primul rând de factorii politici. Foametea din anii 1932-33 nu a fost un fenomen întâmplător, la baza căruia au fost cauzele naturale sau sociale, ci a constituit urmarea teroarei dirijate prin înfometare, exercitată de puterea totalitară, a însemnat genocid.

Distrugerea fizică în masă a ţăranilor prin înfometare artificială a constituit un act terorist conştient al sistemului politic îndreptat împotriva oamenilor paşnici, în urma căruia a dispărut nu doar pătura socială numeroasă a ţăranilor-întreprinzători înstăriţi şi independenţi, dar şi întregi generaţii de agricultori. Au fost surpate bazele sociale ale naţiunii, tradiţiile ei, cultura spirituală şi originalitatea sa.

După cum scria un cercetător american cunoscut al Foametei, James Mayes, „Colectivizarea forţată a fost o tragedie pentru toţi ţăranii sovietici, dar pentru ucraineni ea a constituit o tragedie deosebită. Ţinând cont de distrugerea elitei orăşeneşti, această tragedie a însemnat lichidarea ei ca organism social şi factor politic, aducerea în stadiul, pe care germanii îl numeau de obicei naturvolk („popor primitiv”)”.

Consecinţele Foametei. Istoricii şi demografii se contrazic şi astăzi în legătură cu numărul victimelor foametei, dând diferite date – de la 3 la 10 milioane. Nici cea mai elaborată statistică nu poate exprima profunzimea şi grandiozitatea consecinţelor social-economice, politice şi moral-psihologice ale foametei, abuzului groaznic al structurilor puterii şi a cazurilor de canibalism în masă – fenomen degradant pentru om . Perioada de foamete, care a cuprins raioanele administrative cu o populaţie de peste 40 milioane de persoane şi a durat aproape doi ani, nu a constituit un dezastru natural, ci o acţiune dirijată, în întregime, de mâna omului.

După criteriile de orientare antiucraineană şi sfera largă de acţiune, foametea anilor 32-33 s-a dovedit a fi arma cea mai periculoasă a distrugerii în masă şi a privării de libertate socială a ţăranilor, de care s-a folosit regimul totalitar în Ucraina.

Reacţia comunităţii internaţionale la Foamete. Ţinând cont de informaţiile speciale oferite de consulii din străinătate - din Kyiv, Odesa, Harkiv, şefii altor state aveau cunoştinţă de circumstanţele şi proporţiile foametei în Ucraina. Despre consecinţele grave ale Foametei în Ucraina se amintea în adresele Preşedintelui guvernului emigrant al Republicii Populare Ucrainene în Paris, Olexandr Şulhin către Liga naţiunilor, de asemenea către Crucea Roşie internaţională, către organizaţiile comerciale internaţionale. Dar cercurile politice şi de afaceri ale ţărilor străine urmăreau în tăcere tragedia sau nu o observau deloc, orbiţi de propaganda lui Stalin, de exemplu, Prim-ministrul Franţei Eduard Errio sau scriitorul englez Bernard Shaw. Dimpotrivă, personalităţi ca laureatul premiului Pulitzer - Wolter Durante, corespondent de prost renume al „New York Times” la Moscova, negau în totalitate existenţa foametei în Ucraina.

Comisia Congresului SUA, formată în urma eforturilor depuse de diaspora ucraineană şi condusă de J. Mayes, a numit Foametea anilor 1932-33 din Ucraina un genocid.

Merită de asemenea să menţionăm ridicarea de monumente dedicate victimelor foametei şi a represaliilor politice în Ucraina într-o serie de ţări ale lumii – Australia, Austria, Argentina, Belgia, Estonia, Kazahstan, Canada, Rusia (Tiumeni), şi proiecte de monumente comemorative în construcţie pe teritoriul Canadei, SUA şi Ungariei.

S-a instituit comemorarea anuală a Zilei în memoria victimelor foametei şi represaliilor politice, care anul acesta este la data de 26 noiembrie.

Luând cuvântul în cadrul şedinţei plenare la nivel înalt al Adunării Generale ONU, la data de 15 septembrie 2005, Preşedintele Ucrainei V. Iuşcenko a afirmat: „Stimaţi lideri ai lumii contemporane, prevenirea delictelor împotriva omenirii şi umanităţii stă în puterile noastre. Mă adresez Dumneavoastră în numele întregii naţiuni, care a pierdut 10 milioane oameni în urma foametei – a genocidului organizat împotriva poporului nostru. În acea perioadă, guvernele mai multor ţări au închis ochii la suferinţa noastră. Noi insistăm: lumea trebuie să cunoască adevărul în legătură cu toate delictele îndreptate împotriva omenirii. Doar în acest mod toţi vom avea siguranţa că indiferenţa nu va mai încuraja niciodată infractorii.”

La data de 4 noiembrie 2005 Preşedintele Ucrainei Viktor Iuşcenko a semnat Ordinul „Referitor la comemorarea victimelor şi a celor care au suferit de pe urma foametei în Ucraina”, care are ca obiective principale ale organelor executive centrale şi locale „desfăşurarea de acţiuni concrete în scopul comemorării victimelor şi acordării de sprijin persoanelor, care au suferit în urma foametei din Ucraina, educarea respectului faţă de trecutul istoric, faţă de oamenii, care se regăsesc în paginile tragice ale istoriei poporului ucrainean”.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

 

Cuvântul

Preşedintelui Ucrainei V. Iuşcenko

la ceremonia de comemorare a victimelor Foametei anilor 1932-33

or. New York

 

Tragedia Foametei este vie în amintirea poporului Ucrainei, indiferent de câţi ani sau decenii vor trece. Au crescut deja câteva generaţii pe pământ ucrainean, dar teroarea anilor 1932-1933 se mai regăseşte şi acum în ochii şi sufletele celor, care au supravieţuit şi ale urmaşilor lor.

Adevărul despre Foamete încă nu este cunoscut în întregime lumii. Noi insistăm – comunitatea internaţională trebuie să utilizeze pentru numirea acestui delict denumirea sa reală: genocid, organizat cu scopul exterminării poporului nostru.

Poporul ucrainean a supravieţuit în vremuri de restrişte, cu toate că maşinăria totalitară a desfăşurat o activitate căreia i-a fost caracteristică ura faţă de oameni, cu toate că lumea înconjurătoare tăcea şi manifesta indiferenţă.

Am pierdut multe ramuri, dintre cele mai bune, din arborele neamului nostru. Dar supravieţuind teroarei în masă, focului războiului, Foametei, Holocaustului, ne-am consolidat imunitatea împotriva suferinţei şi agresiunilor. În Ucraina ele nu-şi vor mai avea locul niciodată.

Simţim că este de datoria noastră să împiedicăm, în secolul nostru, delictele împotriva omenirii şi umanităţii. Adevărul, amintirea şi lipsa indiferenţei este garanţia faptului, că ororile trecutului nu se vor repeta în viitor.

Comemorarea victimelor şi oferirea sprijinului celor, care au suferit în urma anilor Foametei, educarea respectului faţă de trecutul istoric şi martorii săi, în Ucraina, constituie o prioritate pentru autorităţi. Se creează Institutul Ucrainean al Comemorării Naţionale, se face ordine la morminte, se construiesc monumente comemorative. În curând, pe dealurile de lângă Nipru, în Kyiv, va creşte o pădurice de călină în amintirea fiecărui sat, care a suferit în urma Foametei.

În zilele Revoluţiei Portocalii, unul dintre cele mai solemne momente a fost ruga comună a sutelor de mii de oameni în Piaţa Maidan. Creştinii, evreii, musulmanii s-au rugat împreună, fiecare după obiceiul său. Dar toţi au cerut de la Creator aceleaşi lucruri – libertate, dreptate şi bunăstare pentru întreaga ţară şi toţi cetăţenii ei.

Am credinţa, că rugăciunile în amintirea victimelor Foametei, care vor fi rostite la New York şi în diferite colţuri ale lumii, vor aduce pacea şi liniştea sufletelor celor decedaţi nevinovaţi şi îi vor impulsiona pe cei în viaţă să păstreze amintirea istorică şi să lupte pentru dreptate.

 

 

 

 

Prima aniversare a Revoluţiei Portocalii în Ucraina

 

Istoricii încep numărătoarea simbolică a noului secol cu un anumit eveniment istoric, care a influenţat în mod radical dezvoltarea ulterioară a societăţii.

În Ucraina, cel de-al treilea mileniu a început cu Revoluţia Portocalie, care, în esenţa sa, a constituit o acţiune de protest în masă a cetăţenilor contra regimului antidemocratic. Două treimi dintre ucraineni consideră această acţiune cel mai expresiv eveniment politic al anului trecut.

Cauzele principale ce au stat la baza Revoluţiei Portocalii au fost ignorarea drepturilor şi nerespectarea de către regimul anterior a principiilor constituţionale de bază ale ţării: exprimarea liberă, democratică a voinţei şi apartenenţa puterii poporului.

Falsificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2004 în Ucraina, cu scopul uzurpării puterii de stat au provocat revolta justă a sutelor de mii de cetăţeni, care au ieşit pe străzile oraşelor sale, pentru a-şi apăra drepturile.

Ieşind în piaţa din centrul capitalei Ucrainei - Maidan, poporul ucrainean a reuşit să împiedice încercarea de uzurpare a puterii şi de instaurare a regimului autoritar, şi-a demonstrat dreptul şi puterea de a apăra libertatea şi democraţia.

După o perioadă îndelungată de absenţă a liderului spiritual Ucraina a fost dăruită cu un Preşedinte puternic, democrat – Viktor Iuşcenko – om de o credinţă profundă, cu principii morale elevate.

Încheierea alegerilor prezidenţiale în Ucraina a devenit doar începutul proceselor democratice reformatoare, care urmează să conducă la vindecarea integrală a mecanismului conducerii statului şi la maturizarea acestui mecanism, la consolidarea puterii sale în lupta cu viruşii corupţiei, autocraţia, cenzura şi alte încălcări ale drepturilor omului. Acesta este începutul evoluării sigure în dezvoltarea economică, în obţinerea garantului economic şi celui a unui trai demn pentru fiecare ucrainean.

Revoluţia Portocalie a confirmat apartenenţa Ucrainei la civilizaţia europeană – nu din punct de vedere geografic, ci valoric, politic, spiritual, mental.

Pentru a treia dată, în Ucraina, preluarea funcţiilor de către Preşedintele nou ales s-a petrecut în mod civilizat, democratic. Puterea statului nu a revenit unui moştenitor desemnat dinainte de cineva, sau prin confruntări sângeroase şi violenţă, ci în mod paşnic, însoţit de transparenţă, democratic.

Democraţia a învins, cu toate că această victorie i-a costat mult pe ucraineni.

Ea a devenit posibilă doar prin apariţia adevăratei societăţi civile în Ucraina, prin apariţia clasei medii puternice, a oamenilor politici independenţi, a jurnaliştilor, oamenilor de afacere, a judecătorilor, funcţionarilor de stat şi apărătorilor legii cinstiţi.

Revoluţia Portocalie a scris o nouă filă în istoria Ucrainei. Ea şi-a făcut simţită prezenţa marcatoare în dezvoltarea proceselor politice în Europa. Maidan a devenit simbolul libertăţii, a luptei pentru dreptate şi victorie paşnică a poporului asupra violenţei şi falsificării. Începutul secolului XXI a devenit epoca portocalie.

S-a schimbat corespunzător şi politica externă a Ucrainei . Promisiunile verbale referitoare la alegerea europeană şi euroatlantică au fost înlocuite cu acţiuni politice externe perseverente şi pragmatice, care se bazează pe transformările în plan politic intern şi reformele social-economice implementate în Ucraina.

Un pas important în acest sens a devenit adoptarea de către Ucraina şi Uniunea Europeană a Planului de acţiuni la Bruxelles, în data de 21 februarie 2005. Implementarea prevederilor sale este planificată pentru trei ani şi oferă Ucrainei mecanismul structurat al interacţiunii practice cu Uniunea Europeană, în primul rând în sfera social-economică.

Printre schimbările pozitive concrete, preconizate în viitorul apropiat, este acordarea Ucrainei, de către Uniunea Europeană, a statutului de ţară cu economie de piaţă în cadrul legislaţiei antidumping a Uniunii Europene.

Ucraina înaintează cu încredere pe calea integrării în NATO , dând curs dialogului intens cu Alianţa. Intenţiile de îndeplinire a Planului de acţiuni privind integrarea în NATO exprimate de către Preşedintele Ucrainei în februarie 2005 la Bruxelles în numele statului, s-au conturat real şi au adoptat un mod de abordare consensuală şi în Ucraina şi în NATO.

În contextul integrării Europene şi Euroatlantice se dezvoltă relaţiile cu Rusia, care au cunoscut anul acesta o transformare calitativă. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic cu Federaţia Rusă este o componentă obligatorie a politicii de integrare europeană a Ucrainei.

Ultimele luni au dovedit nivelul strategic de dezvoltare a relaţiilor Ucrainei cu SUA.

Principalul instrument de realizare a setului de obiective în politica regională este organizaţia GUAM, ţările căreia sunt pregătite pentru confirmarea noii identităţi – europene - a regiunii.

O altă direcţie de orientare a activităţii GUAM a devenit participarea în rezolvarea aşa-numitelor „conflicte reci”, înainte de toate, a celui din Transnistria . La summit-ul din Chişinău al GUAM, care s-a desfăşurat la data de 22 aprilie 2005, Preşedintele Ucrainei Viktor Iuşcenko a prezentat iniţiativele privind soluţionarea conflictului din Transnistria. Ucraina este pregătită pentru punerea în practică a iniţiativelor mai sus menţionate şi face apel la toate părţile participante pentru o colaborare eficientă, având ca scop instaurarea păcii şi stabilităţii în zonă.

Adeptă a idealurilor şi valorilor democratice, Ucraina consideră extinderea acestora în lume un garant al stabilităţii şi dezvoltării constante. Cu acest scop Preşedintele Ucrainei şi cel al Gruziei au susţinut ideile „Opţiunii democratice”. Simbolic, această idee se va materializa chiar la prima aniversare a Revoluţiei Portocalii, când în Kyiv (la data de 2 decembrie) se va desfăşura Forumul instituţional al Comunităţii regionale a Opţiunii Democrate.

Diferenţa esenţială a noii politici externe a Ucrainei este faptul că ea a devenit de perspectivă, consecventă şi deschisă. O mărturie evidentă a acestui lucru au devenit, în urma Revoluţiei Portocalii, schimbările pozitive în dezvoltarea relaţiilor ucraineano-române. Participarea Preşedintelui României Traian Băsescu la inaugurarea Preşedintelui nou-ales al Ucrainei, Viktor Iuşcenko, prima vizită a acestuia în aprilie anul curent în România au constituit dovada voinţei politice reciproce a celor doi Şefi de stat în dezvoltarea pragmatică a relaţiilor reale de bună vecinătate între cele două ţări.

 

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

MEMORANDUM

 

of the Vl th Plenary Meeting

of the Foreign Investment Advisory Council in Ukraine

city of Kyiv 20 October 2005

The Participants of the VI th Plenary Meeting of the Foreign Investment Advisory Council in Ukraine,
having discussed the current status and growth prospects of the investment processes in Ukraine,
being conscious of the importance of supporting the endeavors of the Ukrainian people in developing
the civil society on the principles of democracy, economic freedom, and supremacy of law and ensuring
the conditions for a long-term stable development:

•  welcome the efforts of the President of Ukraine and the Ukrainian
Government aimed at implementation of the democratic reform in the
country, improvement of the investment climate and creation of a stable
environment for the development of entrepreneurship, establishment of a
constructive dialogue between the business and public authorities;

•  distinguish certain progress in the implementation of recommendations of
the Extraordinary International Round Table of the World Economic Forum
on the Ukrainian issue (Kyiv, June 2005);

•  compliment the intentions of Ukraine in respect of the gradual fulfillment
of all conditions required for obtaining the market economy status and
acceding to the World Trade Organization and the European Union.

The participants of the Meeting emphasize the necessity of taking the following immediate measures on creation
of the favorable environment for investments and innovations:

- Further active implementation of recommendations of the Extraordinary
International Round Table of the World Economic Forum on the Ukrainian
issue, specifically, in respect of legislative regulation of the rights of
shareholders, implementation of the International Accounting and Auditing
Standards, tax system reform, fighting corruption, formation of a clear legal
framework for entrepreneurial activities, as well as ensuring guarantees of
the right of ownership, simplification of procedures for obtaining land plots,

 

resolution of problems of bona fide investors operating in special economic zones and priority development territories,
improvement of work of the executive service;

•  Establishment of a permanent dialogue between investors and the Ukrainian
authorities, including within the Foreign Investment Advisory Council in
Ukraine and its Working Groups formed with the participation of the heads
of the Ukrainian state authorities for the purpose of performing a systematic
analysis of the investment climate, summarizing suggestions on its
improvement, development and practical implementation of certain
regulatory acts, management decisions and organizational measures;

•  Formation of an effective system of support of investments and innovation
activities in Ukraine , specifically the implementation of rules and
instruments for investment and doing business brought in line with the
international ones;

•  Implementation of a system of public reporting of heads of state authorities
on the results of their work in the area of investments and innovations.

The participants of the Meeting voice their readiness for a constructive dialogue between the Ukrainian authorities
and the investors in order to eliminate obstacles for foreign and local investment, creation of new investment
opportunities and ensure all-ways support to Ukraine 's integration into the system of international economic
relations and the improvement of its international image.

 

 

 

Information Statement

 

On 20 October, 2005 in Kyiv the VI Plenary Meeting of Foreign Investments Advisory Council will take place under the chairmanship of Viktor Yushchenko, the President of Ukraine .

Foreign Investments Advisory Council is a forum where the President of Ukraine and members of Ukrainian Government have the opportunity to carry on direct dialogue with top managers of leading international companies in the context of development of effective cooperation process between Ukrainian government and world business elite.

Top managers of such companies as “Cargill”, “Siemens”, “JP Morgan”, “Barkley's Capital”, “Moody's” Rating Agency, “Ernst&Young”, “Renaissance Capital Investment Group” as well as international financial institutions, namely World Bank and EBRD, are invited to participate in the Plenary Meeting.

The main topic of the Plenary Meeting – attraction of private foreign investments into Ukraine 's economy, which should encourage economic growth in the country and facilitate the creation of new jobs. Sustainable growth of Ukrainian economy, implementation of structural reforms and improvement of living standards are impossible without intensification of investment processes, including those with participation of foreign capital.

President of Ukraine Viktor Yushchenko shortly after his inauguration initiated the dialogue between business and authorities. One of his first visits abroad was to Davos , Switzerland , to participate in World Economic Forum.

In June, the Extraordinary International Round Table on Ukraine was held in Kyiv. Its main purpose was conceptual determination of the program for encouragement of business and investment activities in Ukraine . Participants of the Round Table elaborated and presented to the Ukrainian President so-called “10 steps”, which, in their opinion, should be made in this direction. Among them, there are a number of measures, which envisage adoption of legal acts targeted to Ukraine 's WTO accession, to simplify procedures of starting new business and improve the national regulatory environment, tax system reform, introduction of international accounting standards, laws on financial securities etc. For the time passed, several measures were taken to implement the above-mentioned recommendations.

Ukrainian authorities want to initiate a permanent mechanism of interaction with foreign investors for implementation of their proposals on Ukraine 's investment climate improvement, increase of Ukraine 's economy competitiveness, improvement of its international image.

Proposals elaborated during the VI Plenary Meeting of International Investments Advisory Council will form “road map” for attracting foreign direct investments into the Ukrainian economy. They will be implemented as legislative acts, governmental decisions and other measures taken by working groups, which are to be formed by the Advisory Council and co-chaired by Ukrainian Government members and companies' top managers.

 

În conformitate cu Ordonanţa Preşedintelui Ucrainei din 26.07.2005 № 1131/2005 , de la d a ta de 1 septembrie 2005 se instituie regimul fără vize de intrare în Ucraina şi a tranzitării acesteia pentru cetăţenii ţărilor-membre ale Uniunii Europene, Elveţiei şi ai Lichtensteinului .

Cetăţenii ţărilor menţionate, care intră în Ucraina cu scopul angajării, a şederii permanente, a reîntregirii familiei, pentru studii, pentru lucru în reprezentanţele diplomatice şi instituţiile consulare din Ucraina, de asemenea în alte scopuri, în cazul în care durata şederii în Ucraina depăşeşte 90 de zile, nu intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei.

Privind împlinirea a 19 ani de la catastrofa de la Ciornobyl

Se împlineşte cel de-al 19-lea an de la catastrofa izbucnită la Centrala atomo-energetică din Ciornobyl, care a intrat în istoria progresului civilizaţiei noastre ca o dată tristă şi tragică, legată de progresul ştiinţifico-tehnologic al secolului al XX-lea. Omenirea nu a mai cunoscut o asemenea catastrofă tehnogeno-ecologică. Epicentrul avariei nucleare l-a constituit încercatul teritoriu ucrainean. În vederea eliminării consecinţelor catastrofei, autorităţile de stat ale Ucrainei au fost nevoite să depună eforturi şi să facă cheltuieli considerabile, însă sfera problemelor stringente legate de această catastrofă este şi acum foarte amplă. Neţinând cont de greutăţile economice, statul nu uită de datoria sa faţă de oameni, victime ale efectelor distrugătoare ale radiaţiei. Pe parcursul ultimilor 12 ani, Ucraina şi-a finanţat singură programul de eliminare a consecinţelor avariei. Valoarea acestor cheltuieli, în scopurile sus menţionate se ridică de la 5 la 7 % din costurile generale alocate de bugetul de stat al Ucrainei. Cheltuielile de eliminare a consecinţelor avariei pe perioada 1991-2004 constituie aproximativ 6,5 miliarde de dolari SUA.
Dacă în primele zile după avarie, problemele principale erau cauzate de necesitatea potolirii stihiei nucleare şi împiedicarea răspândirii radiaţiei asupra populaţiei Ucrainei, acum se poate afirma cu încredere, că situaţia radiaţiilor în Ucraina s-a stabilizat şi este controlată cu încredere de către sistemele de monitorizare ale Ministerului Ucrainei în probleme de cazuri excepţionale, Ministerul protecţiei mediului înconjurător, Ministerul sănătăţii, Ministerul politicii agrare şi de către unităţile pe probleme radiologice ale diferitelor instituţii şi organizaţii.
Experienţa aplicării revendicărilor Legii Ucrainei „Despre statutul şi protecţia socială a cetăţenilor, victime ale catastrofei de la Ciornobyl”, ale altor documente corespunzătoare, care intră sub incidenţa legii, demonstrează, că obiectele strategice referitoare la protecţia socială a cetăţenilor – victime ale catastrofei, au fost definite corect.
În total, începând din 1990, în sfera normativ-juridică vizând problemele catastrofei de la Ciornobyl, au fost incluse aproximativ 800 de documente, care permit reglementarea diferitelor aspecte ale activităţii cetăţenilor Ucrainei în legătură cu catastrofa de la Ciornobyl.
Principalul coordonator al activităţii organelor de stat, al instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor cetăţenilor, privind asigurarea realizării politicii de stat în sfera eliminării consecinţelor catastrofei de la Ciornobyl, al soluţionării diferitelor probleme legate de protecţia complexă a populaţiei şi teritoriilor afectate, de asemenea , cel al colaborării şi desfăşurării consultaţiilor între organele de stat şi victime, între grupurile sociale pe timpul luării deciziilor privind problemele amintite, la nivel naţional sau local este Ministerul Ucrainei în probleme de cazuri excepţionale, ca principal gestionar al cheltuielilor investite în programe finanţate de buget vizând „Ciornobylul”. În general, în ţară s-a profilat o tendinţă pozitivă privind micşorarea datoriilor de plată a compensaţiilor, oferirea de facilităţi şi acordarea de ajutor „ciornobylţilor”, pe anul 2004 ea s-a micşorat de la 422,8 până la 67,4 milioane de grivne.
Începând cu acest an s-a trecut la un nou sistem de achitare a ajutorului social victimelor, în mod direct prin organele protecţiei sociale. Se alcătuieşte un singur registru automatizat de stat, ce cuprinde persoanele care au dreptul la acordare de facilităţi, şi care permite ţinerea unei evidenţe clare a categoriilor de cetăţeni, beneficiari ai facilităţilor, şi a victimelor dezastrului de la Ciornobyl, totodată acest registru permite efectuarea plăţilor de compensare, acordarea de facilităţi şi ajutor pentru fiecare persoană în particular.
De asemenea este asigurată şi pensia persoanelor, care au suferit în urma catastrofei de la Ciornobyl.
Legea Ucrainei „Despre asigurarea general obligatorie de stat a pensiei”, care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2004, pe de o parte păstrează normele privind pensionarea anticipată a persoanelor care au suferit în urma catastrofei de la Ciornobyl, de la 2 până la 13 ani înainte de vârsta prevăzută în legislaţie. De această facilitate au beneficiat aproximativ 190 mii de persoane, şi valoarea ei în anul 2005 va constitui peste 684 milioane grivne.
Privind invalizii, din numărul participanţilor la lichidarea efectelor avariei de la CAE Ciornobyl şi a celor care au suferit în urma catastrofei, invaliditatea cărora este cauzată de efectele avariei, valoarea minimă a pensiilor categoriei amintite de persoane, s-a mărit din 01.09.2004 cu 12 %.
Guvernul finanţează la timp şi în totalitate programul protecţiei sociale a pensionarilor, pensionarea cărora a fost condiţionată de lichidarea CAE de la Ciornobyl. În realizarea acestui scop, bugetul de stat al Ucrainei a prevăzut suma de aproximativ 5 milioane grivne.
Valoarea suplimentelor de plată lunare, adăugate la pensiile categoriei amintite de pensionari, care la 15 decembrie 2000 lucrau în cadrul CAE de la Ciornobyl, este cuprinsă între 142, 35 grivne pe lună (reprezentând 50% din salariul minim pe economie) şi 569, 38 grivne pe lună (valoarea maximă a suplimentului de plată lunar).
Acum, Guvernul examinează posibilitatea măririi tuturor suplimentelor de plată şi a pensiilor, totodată şi a celor prevăzute de Legea Ucrainei „Despre statutul şi protecţia socială a cetăţenilor care au suferit în urma catastrofei de la Ciornobyl”.
Se desfăşoară acţiuni în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai a cetăţenilor domiciliaţi în aria acţiunii radio-active şi în zonele mutării în masă. După o perioadă de 19 ani, ce au trecut de la izbucnirea avariei la CAE de la Ciornobyl au fost evacuaţi şi mutaţi peste 164,7 mii de persoane în 213 localităţi. În aceşti ani au fost date spre folosinţă aproximativ 29 de mii de blocuri, cu suprafaţa totală de 2. 171. 000 km ², instituţii preşcolare-grădiniţe pentru 11.155 de locuri, şcoli pentru aproximativ 50.000 de locuri, spitale pentru aproximativ 4.670 de locuri, policlinici cu o capacitate de 10.635 de consultaţii pe tură, sunt cuprinse 707 km de conducte de gaze pe 6.317 km de reţele de gaz, se asigură gazul în 41.931 de apartamente şi case cu livadă, s-au construit 2665 km de ţevi de apă, 49 km de canalizări, 170 km în reţeaua de apă caldă şi 5.245 km de reţea electrică, s-au reînnoit şi s-au construit 1.195 km de drumuri şi au fost îndeplinite un rând de alte obiective.
Scopul principal şi obiectivul Legii Ucrainei „Despre statutul şi protecţia socială a cetăţenilor, care au suferit în urma catastrofei de la Ciornobyl” este păstrarea şi refacerea sănătăţii populaţiei. Pentru persoanele suferinde se organizează anual consultaţii medicale, se asigură tratamente în staţiuni baleo-climaterice, sunt înfiinţate centre de examinări medicale, de reabilitare socio-psihologică şi de orientare profesională.
În instituţiile medicale ale Ministerului Sănătăţii, în anul 2004, s-au aflat sub supraveghere peste 2 milioane 318, 3 mii de persoane, care au suferit în urma catastrofei de la Ciornobyl, printre aceştia numărându-se şi 451,8 mii de copii.
În ultimii trei ani numărul victimelor examinate medical a rămas stabil – 94,1-98,3 %. Numărul participanţilor la eliminarea efectelor avariei este mai mare – 97, 8 % . În timpul efectuării serviciului medical, cea mai mare atenţie li se acordă copiilor, care în general sunt cuprinşi în programul de examinare medicală, în măsură de 98-99 %.
În vederea asigurării serviciului medical victimelor catastrofei este implicată toată reţeaua instituţiilor medicale, începând de la policlinicile raionale până la clinicile institutelor ştiinţifice şi de cercetare. S-au înfiinţat 13 dispensare specializate, centre şi spitale. De tratament prin vizite la domiciliu beneficiază 92,4 % din participanţii la eliminarea efectelor dăunătoare, 93,9 % din evacuaţi, 88,7 % din persoanele care locuiesc în zonele poluate de radio-activitate, 88, 7 % - copii.
Numărul victimelor cuprinse pentru controale medicale şi tratament în spitale rămâne stabil. „Lichidatorii” beneficiază de tratament în spitale în proporţie de 30,4-30,9 %, persoanele evacuate – în proporţie de 20 % şi cei care locuiesc în zonele poluării radio-active, în proporţie de 22,3 %.
Printre copiii, care au suferit în urma catastrofei, de la un an la altul creşte numărul celor cărora li se acordă tratament în spitale, ajungând la peste 15,5 %.
Un important mijloc medical-social şi de refacere a sănătăţii populaţiei victime este întremarea. Din suma alocată de la bugetul naţional în anul 2004, au fost vindecate 132.929 de persoane, care au suferit în urma catastrofei de la Ciornobyl. Printre aceştia 24.155 fiind adulţi şi 108.774 copii. Din sumele alocate de la bugetele locale, la numărul celor vindecaţi se mai adaugă 64.978 de persoane, dintre care 7.947 – adulţi şi 57.031 copii.
Unul dintre mijloacele profilactice în cazul disfuncţiilor neuropsihice ale populaţiei suferinde este serviciul de reabilitare social-psihologică şi de informare a poporului. Pentru acordarea ajutorului social-psihologic populaţiei-victime, în regiunile Kyiv şi Jytomyr, regiuni afectate în cea mai mare măsură de catastrofa de la Ciornobyl, s-au înfiinţat şi funcţionează 5 Centre de reabilitare social-psihologică a populaţiei şi de informare în privinţa eliminării efectelor catastrofei de la Ciornobyl.
Rezultatele sondajelor efectuate dovedesc o reală îmbunătăţire a climatului social-psihologic a populaţiei, care a beneficiat de implicarea cadrelor sanitare. Se înregistrează o creştere a activităţii populaţiei, a spiritului de iniţiativă şi autonomie în rezolvarea problemelor social-economice şi socioculturale. Populaţia s-a implicat în elaborarea programelor de dezvoltare regională la diferite nivele, de la o localitate concretă până la cele de raion.
Totodată, cu cât mai mult timp a trecut din ziua avariei, cu atât mai mult se fac simţite consecinţele ei în plan medical. De la un an la altul creşte numărul bolnavilor şi cel al mortalităţii printre victimele catastrofei, îndeosebi cel al participanţilor la acţiunea de eliminare a efectelor avariei. Se înregistrează o creştere constantă a invalidităţii printre „ciornobylţi”, care în anul 1996 a crescut de 1,8 ori şi numărul invalizilor în momentul de faţă este de 105 mii de persoane. Din această perspectivă este prevăzută o creştere substanţială a volumului acţiunilor de finanţare a acordării ajutorului medical victimelor, întremării lor, a unei alimentări complete din majorăriile costurilor prevăzute de Programele de buget corespunzătoare. Conform Legii Ucrainei „ Referitoare la bugetul naţional al Ucrainei pe anul 2005” plăţile prevăzute de programul de buget „Facilităţi privind serviciul medical acordat cetăţenilor, care au suferit în urma avariei de la Ciornobyl” au fost mărite în comparaţie cu anul 2004 de 1,16 ori, aceasta reprezentând 70871 mii grivne.
Este necesar să subliniem, că Ucraina, din păcate, a fost nevoită practic să facă singură demersuri în vederea soluţionării problemelor deosebit de complicate ale eliminării efectelor catastrofei de la Ciornobyl, despre care putem afirma, fără să exagerăm, este o problemă de amploare mondială.
După cum se ştie, semnând în anul 1995 Memorandumul de înţelegere reciprocă, Guvernul Ucrainei, Guvernele ţărilor „Celor şapte” şi Comisia Europeană de colaborare privind închiderea CAE de la Ciornobyl (memorandumul de la Ottawa), Ucraina şi Guvernele ţărilor „Celor şapte” şi-au dat acordul în ceea ce priveşte realizarea Programului complet de colaborare în susţinerea deciziei de închidere a CAE de la Ciornobyl până în anul 2000.
Ucraina şi-a îndeplinit îndatoririle conform memorandumului de la Ottawa şi a închis în 2000 CAE de la Ciornobyl fără existenţa proiectului de scoatere a ei din uz şi din fondul special, din care ar trebui să fie finanţate acţiunile respective. Ca răspuns, părţile memorandumului de la Ottawa, au recunoscut că decizia finală a închiderii Centralei de la Ciornobyl va avea consecinţe negative în plan economic pentru Ucraina şi au luat hotărârea de a finanţa proiectele, ce vizează în mod direct închiderea CAE de la Ciornobyl, din costurile granturilor internaţionale. În realitate, însă Ucraina, în principal, este nevoită să suporte din fonduri proprii infrastructura scoaterii din folosinţă a CAE de la Ciornobyl, ceea ce necesită cheltuieli neprevăzute din bugetul ţării.
Consecinţele negative în plan economic a scoaterii din folosinţă a CAE de la Ciornobyl sunt cauzate nu doar de volumul mare de cheltuieli alocate lucrărilor corespunzătoare pe platforma CAE de la Ciornobyl, dar şi de durata şi multiplele aspecte ale procesului în sine, întrucât acesta prevede un rând de acţiuni legate între ele reciproc, fără de care CAE de la Ciornobyl scoasă din uz, se poate transforma într-un obiect periculos necontrolat.
Ucraina speră, ca în cel mai scurt timp să atragă atenţia lumii întregi asupra acestor probleme stringente, îndeosebi în cadrul Conferinţei internaţionale al forumului Ciornobylului MAHATE, planificat pentru 13-16 septembrie 2000.
Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

Traducere neoficială din limba ucraineană

Conform Legii Ucrainei „Despre statutul juridic al ucrainenilor din străinătate”, Deciziilor Cabinetului de Miniştri al Ucrainei № 1531 din 17.12 2004 şi № 1024 din 10.08.2004, Comisia Naţională pe problemele ucrainenilor din străinătate, a început să analizeze cererile în vederea acordării statutului de ucrainean din străinătate şi eliberarea certificatelor corespunzătoare.

Ucrainean din străinătate se numeşte persoana, cetăţean al altui stat, sau persoană fără cetăţenie, care este de etnie ucraineană sau provine din Ucraina. Originea etnică ucraineană înseamnă apartenenţa persoanei sau a strămoşilor ei la naţiunea ucraineană şi recunoaşterea de către persoană a statului ucrainean drept ţară de provenienţă etnică a sa.

• Ucrainenii din străinătate - cetăţeni ai statelor cu care Ucraina are regim de vize, au dreptul să obţină gratuit o viză cu multiple intrări pentru intrare în Ucraina fără prezentarea vreunei invitaţii, cu durata de 5 ani, pe baza certificatului de ucrainean din străinătate.
• Apărarea drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetăţeanului privind ucrainenii din străinătate este parte integrantă a activităţii politice externe a Ucrainei.

Certificatul de ucrainean din străinătate este un document, ce se eliberează unui cetăţean străin sau unei persoane fără cetăţenie ca urmare a luării deciziei de acordare acesteia statutului de ucrainean din străinătate de către Comisia Naţională pe problemele ucrainenilor din străinătate.
Certificatul se eliberează pentru 10 ani, urmând a putea fi înregistrat din nou în ordinea stabilită, dacă persoana îndeplineşte condiţiile conform cărora i s-a acordat statutul de ucrainean din străinătate.

Atenţie! Decizia finală asupra apartenenţei persoanei la ucrainenii din străinătate şi acordarea acesteia statutului menţionat este în măsură să o ia Comisia Naţională pe problemele ucrainenilor din străinătate.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava are onoarea de a informa de asemenea cetăţenii români, că în conformitate cu Legea Ucrainei „Despre statutul juridic al ucrainenilor din străinătate”, începând cu 1 martie 2005, instituţia noastră primeşte cererile şi documentele necesare pentru obţinerea certificatului de ucrainean din străinătate.

Pentru obţinerea certificatului de ucrainean din străinătate solicitantul trebuie să depună personal sau să trimită prin poştă instituţiei consulare ucrainene, de luni până vineri, între orele 8.30-12.00, la adresa Str. Mihai Viteazu, nr. 48, Suceava, România, 720061 – următoarele documente:

• Cererea – tip pentru acordarea statutului de ucrainean din străinătate, care la rubrica „ţara în care domiciliază permanent” trebuie să fie conţină adresa completă a persoanei solicitante;
• Copia paşaportului sau a altui document înlocuitor;
• Copia documentelor, care atestă originea etnică ucraineană sau provenienţa din Ucraina ( certificatul de naştere, copia paşaportului cetăţeanului URSS, alte documente, care constituie o dovadă că a locuit pe teritoriul Ucrainei). În cazul în care persoana nu este de etnie ucraineană şi s-a născut în afara graniţelor Ucrainei, aceasta poate obţine statutul de ucrainean din străinătate, dacă părinţii ( sau unul din părinţi ) sunt de origine etnică ucraineană. Pentru ca o persoană să fie considerată de provenienţă din Ucraina, trebuie ca ea să fie născută în Ucraina şi să fi domiciliat permanent pe teritoriul Ucrainei. În cazul în care documentele menţionate lipsesc, trebuie depuse mărturii în scris ai cetăţenilor ucraineni sau a ucrainenilor din străinătate (nu mai puţin decât de la trei persoane), care să certifice originea etnică ucraineană sau provenienţa din Ucraina. Conform aliniatului 2 al articolului 1 din Legea Ucrainei „Despre statutul juridic al ucrainenilor din străinătate”, originea etnică ucraineană este definită ca apartenenţa persoanei sau a strămoşilor săi la naţiunea ucraineană şi recunoaşterea de către persoană a Ucrainei ca ţară de provenienţă etnică;
• Două fotografii color de dimensiunile 30 X 40 mm;
• Chitanţa de plată a serviciilor legate de prelucrarea şi eliberarea certificatului;
• La documentele necesare poate fi anexată o caracteristica - demers din partea organizaţiilor nonguvernamentale a ucrainenilor de peste hotare din ţara respectivă, membru al căreia este solicitantul.

Atenţie!

Conform articolului 5 din Legea Ucrainei „Despre statutul juridic al ucrainenilor din străinătate” pentru eliberarea certificatului de ucrainean din străinătate sau a duplicatului său este prevăzută o anumită taxă, modalitatea de plată şi valoarea ei fiind fixată de Cabinetul de Miniştri al Ucrainei. În conformitate cu Decretul în vigoare al Cabinetului de Miniştri din Ucraina din 17 noiembrie 2004, № 1531 „Regulamentul privind prelucrarea şi eliberarea certificatelor ucrainenilor din străinătate”, pentru prelucrarea şi eliberarea certificatului de ucrainean din străinătate, trebuie achitată o taxă – echivalentă a 10 dolari, într-una din valutele prevăzute la Schimbul valutar din străinătate. Solicitanţii achită de asemenea din resurse proprii şi comisionul bancar prevăzut pentru operaţiunea de transfer a sumei menţionate, în contul visteriei statului ucrainean şi costul prelucrării automatizate a datelor (10 dolari SUA), acestea constituind taxele de primire de către reprezentanţii misiunilor diplomatice a documentelor necesare pentru obţinerea statutului de ucrainean din străinătate, şi transmiterea lor către Comisia Naţională pe problemele ucrainenilor din străinătate, de eliberare a certificatelor de ucrainean din străinătate, şi trimitere a acestora (în caz de nevoie) la adresele solicitanţilor.
Visteria statului din Ucraina ( The State Treasury of Ucraine, 01014, Kyiv-14, Bastionna str. 6 ) are deschis pe numele său contul în valută № 2513101284489, în BAT „Укрексімбанк”, or. Kyiv (THE STATE EXPORT-IMPORT BANK OF UCRAINE, SWIFT CODE: EXBSUAUX, GORKOGO STR. 127, KIEV, UKRAINE), în care solicitanţii achită taxele pentru prelucrarea documentelor şi eliberarea certificatelor de ucrainean din străinătate, conform decretului Cabinetului de Miniştri din Ucraina „Regulamentul privind prelucrarea şi eliberarea certificatelor ucrainenilor din străinătate” din 17 noiembrie 2004, № 1531.

Informaţie utilă:

Conform aliniatului 1 al articolului 2 din Legea Ucrainei „Despre cetăţenia ucraineană”, cetăţeanul ucrainean, care a dobândit cetăţenia unei ţări străine sau a altor ţări străine, în relaţii juridice cu Ucraina este recunoscut doar ca cetăţean ucrainean. Aşadar, categoria de cetăţeni menţionată nu intră sub incidenţa juridică a Legii Ucrainei „Despre statutul juridic al ucrainenilor din străinătate”.
Totodată, decizia finală de acordare persoanelor statutului de cetăţean ucrainean din străinătate este luată de Comisia Naţională. Activitatea Consulatului cu categoria de cetăţeni amintită se rezumă doar la primirea documentelor necesare pentru obţinerea statutului de ucrainean din străinătate, la verificarea corectitudinii completării cererilor – tip şi a autenticităţii chitanţelor de plată a serviciilor, legate de prelucrarea şi eliberarea certificatelor, de asemenea la informarea solicitanţilor asupra modalităţii de depunere a cererilor, prelucrării lor, condiţiilor în care persoanei îi poate fi refuzată cererea de acordare a statutului de ucrainean din străinătate şi eliberarea certificatului, şi la aducerea la cunoştinţă a regimului de plată pentru eliberarea certificatului (oferirea solicitanţilor a datelor băncilor-corespondente cu „Укрексімбанк”).
Toate celelalte aspecte, legate de prelucrarea cererilor de către Comisia Naţională, eliberarea certificatelor (a copiilor deciziilor Comisiei Naţionale de refuz în acordarea statutului de cetăţean ucrainean din străinătate) şi altele identice sunt reglementate de Legea Ucrainei mai sus menţionată, de Decretele Cabinetului de Miniştri din Ucraina:„Regulamentul privind prelucrarea şi eliberarea certificatelor ucrainenilor din străinătate” şi „Înfiinţarea Comisiei Naţionale pe problemele cetăţenilor ucraineni din străinătate”.

Traducere neoficială din limba ucraineană

Extrase din

L E G E A U C R A I N E I

Despre statutul juridic al cetăţenilor ucraineni din străinătate

Articolul 1. Definirea termenilor

Se numeşte cetăţean ucrainean din străinătate orice persoană – cetăţean al altei ţări sau persoană fără cetăţenie, care este de origine etnică ucraineană sau de provenienţă din Ucraina;

originea etnică ucraineană înseamnă apartenenţa persoanei sau a strămoşilor ei la naţiunea ucraineană şi recunoaşterea de către persoană a statului ucrainean drept ţară de provenienţă etnică a sa.

Articolul 3. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru acordarea statutului de ucrainean din străinătate.

Acestea sunt următoarele:

1) recunoaşterea identităţii ucrainene;
2) identificarea originii etnice ucrainene sau a provenienţei din Ucraina;
3) depunerea unei cereri scrise în vederea obţinerii statutului de cetăţean ucrainean din străinătate;
4) atingerea vârstei de 16 ani;
5) lipsa cetăţeniei ucrainene.

Solicitantul îşi dovedeşte originea etnică ucraineană sau provenienţa din Ucraina cu documentele corespunzătoare sau mărturiile scrise ale cetăţenilor ucraineni, ucrainenilor din străinătate sau ale organizaţiilor nonguvernamentale ale ucrainenilor din străinătate.

Ucraina: contracararea traficului de persoane

Traficul de persoane constituie una din problemele grave, care a depăşit demult graniţele anumitor state şi ocupă un loc de frunte în sfera delicvenţei internaţionale. Conform daţelor oferite de OON, această afacere delictuală, conform nivelului veniturilor (8 – 12 miliarde dolari SUA anual) ocupă cel de al treilea loc după traficul de droguri şi arme.
Ucraina este unul din puţinele state, care au adoptat legile privind răspunderea juridică pentru comiterea delictului mai sus menţionat. În legislaţia Ucrainei termenul de “trafic de persoane” este definit din perspectiva criminal-juridică ca luarea în posesie în mod deschis sau în secret a persoanelor, acţiune însoţită de transportul de bună voie sau forţat a persoanelor peste graniţele de stat ale Ucrainei, sau cu excepţia scoaterii în afara statului, cu scopul exploatării sexuale, a implicării în industria pornobissnesului, luării de complici în activitatea delictuală, creării dependenţei de datorii, adopţiei în scopuri comerciale, exploatării în conflicte armate şi a exploatării muncii omului.
În Ucraina este aprobat şi se desfăşoară un Program complex de contracarare a traficului de persoane pe 2002-2005, care presupune rezolvarea complexă a problemei: prevenirea scoaterii în afara graniţelor statului a femeilor în scopul exploatării în industria serviciilor sexuale, a copiilor în vederea adopţiei şi a persoanelor cu scopul exploatării în calitate de donatori de organe, recuperarea victimelor traficului de persoane, reabilitarea lor, protejarea lor şi reintegrarea în societate, urmărirea traficanţilor de persoane.
Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, instituţiile diplomatice din străinătate şi instituţiile consulare ale Ucrainei, în limita competenţelor sale, iau măsurile necesare în sfera prevenirii traficului de persoane, asigurării unui regim de protecţie a femeilor de cetăţenie ucraineană, care au plecat în străinătate pentru studii, pentru lucru şi au fost prinse în reţeaua exploatării sexuale.
Consulatul General al Ucrainei la Suceava, în cadrul realizării programului în sfera amintită, colaborează cu organele competente din judeţele circumscripţiei consulare, le informează în legătură cu măsurile corespunzătoare întreprinse de Ucraina, face uz de normele juridice naţionale în vigoare a statului primitor, în vederea informării ulterioare a cetăţenilor ucraineni asupra acestora, şi anume în timpul programului de audienţe a reprezentanţilor misiunilor diplomatice cu cetăţenii ucraineni (şi prin telefon totodată), a deplasărilor în teren cu scopul deservirii consulare.
În cazul încălcării drepturilor cetăţenilor ucraineni, instituţia consulară este pregătită să reacţioneze cu promptitudine, făcând uz de tot instrumentarul drepturilor internaţionale, să ia măsurile necesare de prevenire a traficului de persoane, să realizeze o monitorizare privind identificarea cauzelor şi a modalităţilor de trecere a frontierei şi de scoatere din ţară a femeilor, să acorde sprijin multilateral persoanelor în cauză, în vederea întoarcerii lor cât mai rapide în Ucraina.

 

 

ÎN ATENŢIA CETĂŢENILOR UCRAINEI !

În conformitate cu decizia Curţii Supreme a Ucrainei, Comisia Electorală Centrală a hotărât, că la data de 26 decembrie 2004 va fi repetat cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor ordinare ale Preşedintelui Ucrainei.
Dreptul de vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei îl au cetăţenii Ucrainei, care în ziua alegerilor au împlinit 18 ani. Alegerile sunt libere şi se desfăşoară pe baza dreptului general, egal şi direct, prin vot secret.
Cetăţenii Ucrainei, care locuiesc sau se află în perioada pregătirii şi desfăşurării alegerilor în România, trecând frontiera de stat a Ucrainei pe baze legale, îsi valorifică dreptul de vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei pe baze generale, în secţiile de votare din străinătate, înfiinţate pe lîngă Ambasada Ucrainei în România şi Consulatul General al Ucrainei la Suceava.
Pe lângă Consulatul General al Ucrainei la Suceava îşi desfăşoară activitatea secţia de votare din străinătate Nr.82 în cadrul căreia sunt cuprinse 12 judeţe ale României (circumscripţia consulară): Suceava, Botoşani, Neamţ, Vaslui, Bacău, Vrancea, Covasna, Harghita, Sibiu, Maramureş, Cluj, Satu Mare.
Comisia electorală din secţia de votare Nr.82 a realizat lista anterioară cu alegătorii, în care au fost incluşi cetăţenii Ucrainei, care locuiesc în România şi se află în evidenţa consulară a Consulatului General al Ucrainei la Suceava.
De asemenea, cetăţenii Ucrainei, care se află în România şi intenţionează să participe la vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei, sosind la secţia de votare din străinătate Nr.82 cu o zi înaintea (celui de-al doilea tur de scrutin) al alegerilor (inclusiv la data de 26 decembrie 2004) şi au legitimaţie de alegător corespunzător domiciliului permanent din Ucraina - sunt incluşi de către comisia de votare pe lista cu alegătorii în condiţiile prezentării unei declaraţii personale referitoare la includerea pe liste şi a paşaportului de cetăţean al Ucrainei pentru călătorii în străinătate.
În cazul în care, cetăţenii Ucrainei, care se găsesc în România şi intenţionează să participe la vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei sosind la secţia de votare din străinătate nr. 82 nu mai târziu de 7 zile până la ziua (celui de-al doilea tur de scrutin) al alegerilor (până la data de 18 decembrie inclusiv) fără legitimaţia de alegător pot fi incluşi de către comisia electorală pe listele cu alegătorii, în condiţiile prezentării unei declaraţii personale cu privire la includerea pe liste, cu precizarea domiciliului permanent, şi prezentarea paşaportului de cetăţean al Ucrainei pentru călătorii în străinătate.
Cetăţenii Ucrainei, care, trecând frontiera de stat a Ucrainei în mod legal, locuiesc sau se află în perioada pregătirii şi desfăşurării alegerilor Preşedintelui Ucrainei în România şi intenţionează să participe la vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei din 26 decembrie 2004, pentru obţinerea unor informaţii suplimentare, se pot adresa către comisiile electorale din următoarele secţii de votare din străinătate:

1. Secţia de votare din străinătate Nr.81 de pe lângă Ambasada Ucrainei din România
Str. Tuberozelor, nr.5, Bucureşti, România, 712675
Tel.:021/2223162
Fax:021/2232702
2. Secţia de votare din străinătate Nr. 82 de pe lângă Consulatul General al Ucrainei la Suceava
Str. Mihai Viteazul, nr.48, Suceava, România, 720061
Tel:0230/520167;0230/531345
Fax:0230/524735

Pentru informaţii detaliate privind alegerile prezidenţiale din Ucraina accesaţi pagina web a Consulatului General al Ucrainei la Suceava la adresa: www.cons-ua.ro.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

ÎN ATENŢIA CETĂŢENILOR UCRAINEI !

În conformitate cu legislaţia în vigoare a Ucrainei, pe 21 noiembrie 2004 se va desfăşura cel de-al doilea tur al alegerilor ordinare ale Preşedintelui Ucrainei.
Dreptul de vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei îl au cetăţenii Ucrainei, care în ziua alegerilor au împlinit 18 ani. Alegerile sunt libere şi se desfăşoară pe baza dreptului general, egal şi direct, prin vot secret.
Cetăţenii Ucrainei, care locuiesc sau se află în perioada pregătirii şi desfăşurării alegerilor în România, trecând frontiera de stat a Ucrainei pe baze legale, îsi valorifică dreptul de vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei pe baze generale, în secţiile de votare din străinătate, înfiinţate pe lîngă Ambasada Ucrainei în România şi Consulatul General al Ucrainei la Suceava.
Pe lângă Consulatul General al Ucrainei la Suceava îşi desfăşoară activitatea secţia de votare din străinătate Nr.82 în cadrul căreia sunt cuprinse 12 judeţe ale României (circumscripţia consulară): Suceava, Botoşani, Neamţ, Vaslui, Bacău, Vrancea, Covasna, Harghita, Sibiu, Maramureş, Cluj, Satu Mare.
Comisia electorală din secţia de votare Nr.82 a realizat lista anterioară cu alegătorii, la care au fost incluşi cetăţenii Ucrainei, care locuiesc în România şi se află în evidenţa consulară a Consulatului General al Ucrainei la Suceava.
De asemenea, cetăţenii Ucrainei, care se află în România şi intenţionează să participe la vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei, sosind la secţia se votare din străinătate Nr.82 cu o zi înainte sau în ziua celui de-al doilea tur al alegerilor şi au legitimaţie de alegător corespunzător domiciliului permanent din Ucraina - sunt incluşi de către comisia de votare pe lista cu alegătorii în condiţiile prezentării unei declaraţii personale referitoare la includerea pe liste şi a paşaportului de cetăţean al Ucrainei pentru călătorii în străinătate.
În cazul în care, cetăţenii Ucrainei, care se găsesc în România, intenţionează să participe la vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei şi au sosit la secţia de votare din străinătate nr. 82 nu mai târziu de 7 zile până la ziua celui de-al doilea tur al alegerilor (până la 14 noiembrie inclusiv) sau până la ziua celui de-al doilea tur al alegerilor fără legitimaţia de alegător pot fi incluşi de către comisia electorală pe listele cu alegătorii, în condiţiile prezentării unei declaraţii personale cu privire la includerea pe liste, cu precizarea domiciliului permanent, şi prezentarea paşaportului de cetăţean al Ucrainei pentru călătorii în străinătate.
Cetăţenii Ucrainei, care, trecând frontiera de stat a Ucrainei în mod legal, locuiesc sau se află în perioada pregătirii şi desfăşurării alegerilor Preşedintelui Ucrainei în România şi intenţionează să participe la vot la alegerile Preşedintelui Ucrainei din 21 noiembrie 2004, pentru obţinerea unor informaţii suplimentare, se pot adresa către comisiile electorale din următoarele secţii de votare din străinătate:

1. Secţia de votare din străinătate Nr.81 de pe lângă Ambasada Ucrainei din România
Str. Tuberozelor, nr.5, Bucureşti, România, 712675
Tel.:021/2223162
Fax:021/2232702

2. Secţia de votare din străinătate Nr. 82 de pe lângă Consulatul General al Ucrainei la Suceava
Str. Mihai Viteazul, nr.48, Suceava, România, 720061
Tel:0230/520167;0230/531345
Fax:0230/524735

Pentru informaţii detaliate privind alegerile prezidenţiale din Ucraina accesaţi pagina web a Consulatului General al Ucrainei la Suceava la adresa: www.cons-ua.ro.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

 

Reluarea navigaţiei ucrainene pe Dunăre: mituri şi realitate

Recent m-am întors din orăşelul Vylkove care se află în Delta Dunării. Mai înainte acest loc era numit Veneţia ucraineană şi ţin minte că nu demult aici clocotea viaţa şi comerţul era înfloritor. Însă în timpul acestei călătorii mi s-a părut că viaţa a părăsit acest loc cu canale de apă secate, turişti rari şi lipsa locurilor de muncă.
Şi totuşi am văzut speranţă în ochii localnicilor şi numele acestei speranţe – Dunărea, cale navigabilă spre Marea Neagră, care a dat un impuls spre dezvoltarea Vylkovului. Odată cu reînceperea exploatării căii navigabile pe apă prin Bystre, braţul Dunării, guvernul ucrainean se străduieşte să dea viaţă în această zonă economică în decădere. Locuitorii din Vylkovo şi vecinii lor salută această decizie.
Începând cu anul 1994 zona Bystre a fost închisă pentru navigaţie ceea ce a dus la decăderea economiei locale şi la sărăcirea populaţiei, deoarece bunăstarea celor 250 000 de locuitori ai regiunii din totdeauna a depins de transportul mărfurilor. Delta ucraineană – vatră pentru cele cinci porturi comerciale cu un tonaj de 20 milioane tone pe an, cu un şantier naval şi cu două docuri de construcţie a navelor. Navigaţia pe Dunăre din primele zile a fost înfiinţată pentru activitate exclusiv în zona Dunării şi Mării Negre.
În ultimii zece ani economia locală a suferit o descreştere accentuată, deoarece transportarea încărcăturilor s-a redus până la un sfert în comparaţie cu nivelul anterior, ceea ce a determinat brusc încordarea situaţiei sociale, creşterea nivelului şomajului, iar oamenii au început să părăsească zona.
Acum, când aud de la persoane cu „bune intenţii” că Ucraina va opri lucrările pentru reluarea navigaţiei pe Bystre, îmi amintesc de un marinar bătrân, e asemenea unui peşte mort, aruncat pe un mal pustiu, al cărui obraz este ars de vânt şi plin de bucurie de posibilitatea redeschiderii canalului.
Spre regret, mass-media abundă de informaţii incorecte şi preconcepute referitor la înfiinţarea canalului. Permiteţi-mi să vă asigur că nici un canal sau orice alte şantiere artificiale în zonă nu se construiesc. Ucraina pur şi simplu îşi dezvoltă braţele naturale existente ale Dunării (Bystre şi Chilia) care sunt adaptate pentru navigaţie.
În decursul anilor 1830-1958 acest flux pe apă a fost navigabil. Conform datelor Comisiei dunărene, în perioada 1954-1957 greutatea anuală a circulaţiei mărfurilor era de 800-900, 000 de tone. Mai târziu, până la începutul anului 1990, fluxul pe apă se folosea de către flota militaro-maritimă sovietică şi numai uneori – de către navele comerciale.
Proiectul respectiv are două etape. Prima – prevede lucrări de adâncire a fundului maritim limitrof cu zona tampon a rezervaţiei biosferice, şi aceste lucrări practic nu vor avea consecinţe nefavorabile pentru mediu. Etapa a doua, planificată pentru anii 2005-2007, va fi realizată numai după o cercetare amănunţită, luând în considerare şi rezultatele efectului asupra mediului înconjurător după prima etapă a proiectului.
Ucraina este preocupată, mai mult decât o altă ţară, de situaţia mediului în Delta Dunării. Armonizarea dezvoltării economice a acestei zone cu păstrarea mediului natural unic este o cerinţă destul de serioasă. Am văzut cu ochii mei această legătură între economie - ecologie şi bogăţia naturii. Am văzut mii de păsări, care zburau liniştit asupra teritoriului mlăştinos şi nu s-a observat ca lucrările de adâncime a fundului pe acest spaţiu să le fi deranjat. Regretabil este că nu le puteam întreba cum se simt!
Ucraina preţuieşte în mod deosebit frumuseţea naturală a acestui ţinut. După examinarea celor zece variante diferite, incluzând discuţiile publice durabile şi aprinse şi cercetările multilaterale ştiinţifice de protecţie naturală, proiectul actual a fost ales cu scopul minimalizării unei posibile influenţe asupra mediului. Adoptând această hotărâre, Ucraina a căutat căi de armonizare a acestui proiect cu cerinţele politicii Uniunii Europene de protecţie a naturii şi a principiilor dezvoltării stabile.
Faptul că cunoscuta companie germană „Josef Mobius Bau A.G.”, care foloseşte tehnologii moderne ce nu afectează mediul înconjurător, a fost aleasă antreprenor principal pentru realizarea proiectului, confirmă că Ucraina este gata să plătească pentru păstrarea moştenirii sale naturale.
Noi am studiat şi experienţa altor ţări cu privire la navigaţia prin zone ale biosferei, de exemplu, în deltele râurilor Missisipi, Po, Rohne, Tamisa şi Mekong. De asemenea am cercetat activitatea României în această privinţă de vreme ce navigaţia prin canale create artificial în Delta Dunării e destul de intensivă.
Pe 26 august,Ucraina a încheiat prima etapă a proiectului, care s-a desfăşurat sub o monitorizare ecologică strictă, asigurând în acelaşi timp mecanismele compensatorii, în special, lărgirea zonei centrale a rezervaţiei biosferei.
Ucraina este deschisă pentru colaborare. Noi oferim informaţiile corespunzătoare tuturor părţilor interesate, în special primului şi celui mai important vecin –România.
Am primit pe reprezentanţii din partea UNESCO şi a Consiliului Europei precum şi pe reprezentanţii convenţiei de la Berna şi Ramsar. Ambasadorul român la Kiev, împreună cu diplomaţii altor ţări nu demult au vizitat delta ucraineană şi locul renovatului canal navigabil.
Noi aşteptăm vizita reprezentaţilor Comisiei Europene, pentru a demonstra că Ucraina face tot posibilul pentru a păstra moştenirea noastră europeană comună, cu care într-adevăr ne putem mândri .
Fără îndoială ,Ucraina va lua în considerare recomandările experţilor independenţi referitor la aspectele de protecţie naturală ale proiectului. Concomitent, suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia care s-a creat în general în Delta Dunării. Avem toate bazele să afirmăm că de-a lungul secolului trecut, prin paşii unilaterali şi necoordonaţi ai României împărţirea cursului Dunării s-a schimbat în mod absolut în favoarea României. În anul 1895 Ucraina deţinea 70 la sută din totalul cursului, pe când în anul 2000, acest procent s-a redus la 53 la sută. În prezent noi continuăm să pierdem 3-4 la sută anual din cursul de apă.
Această reîmpărţire a avut loc nu din cauza proceselor naturale (natura se dezvoltă în favoarea Ucrainei, încercând reînnoirea direcţii reale a cursului), ci din cauza lucrărilor hidrotehnice permanente şi de durată, care au fost efectuate de autorităţile române fără a informa despre aceasta Ucraina. După cum arată documentele, Ucraina a informat România despre intenţia de a reînnoi lucrările la canalul de pe Dunăre în luna octombrie 2003 şi nu a primit nici o reacţie până în luna mai 2004.
De fapt, de-a lungul ultimului deceniu noi am pierdut cea mai mare parte a adâncimii navigabile în partea ucraineană a deltei, ceea ce ne-a determinat să căutăm o soluţie de ieşire din această situaţie, care ne-ar permite reînnoirea condiţiilor de navigaţie, existente anterior.
În afară de aceasta, activitatea României a avut o influenţă nefavorabilă asupra situaţiei noastre ecologice, incluzând: înfundarea cu nămol a unor canale de apă, lacuri ale Bazinului dunărean, înrăutăţirea condiţiilor pentru floră şi faună şi creşterea nivelului de hidrogen sulfurat în apă.
Localnicii afirmă că în ultimul deceniu în special s-a diminuat numărul păsărilor şi a peştilor şi, aceasta, neluând în considerare stoparea în această perioadă a întregii activităţi industriale şi de navigaţie în zona ucraineană şi înfiinţarea rezervaţiei biosferei Dunării.
Ne sunt bine înţelese vocile de nelinişte care răsună din partea vecinilor noştri, deşi în esenţă problema are mai degrabă un caracter economic, decât ecologic. De-a lungul ultimilor câtorva ani, România a creat un monopol exclusiv a navigaţiei în Delta Dunărei. Deschiderea unui curs de apă alternativ va reînnoi concurenţa, ceea ce va face mai ieftină acţiunea transportului pe apă din Europa spre Marea Neagră şi invers. Aceasta va fi făcută în deplină corespundere cu cele mai înalte standarde internaţionale de protecţie a mediului înconjurător.
Emoţiile negative, care în mod activ răbufnesc din partea politicienilor români pentru a atrage atenţia spre mandatele lor patriotice în timpul alegerilor prezidenţiale, nu sunt îndreptate spre realizarea unor scopuri favorabile. Unica soluţie pentru Ucraina şi România rămâne rezolvarea acestei probleme în spiritul respectului şi înţelegerii reciproce. Suntem pregătiţi în găsirea unei decizii acceptabile care se bazează pe o astfel de abordare.

Kostyantyn Gryshchenko
Ministru de Externe
Kyiv, Ucraina

Ucraina. Treisprezece ani de independenţă

 

            24 august 2004 Ucraina îşi sărbătoreşte cea de a treisprezecea aniversare de independenţă. În anii ce au trecut un criteriu semnificativ a proceselor statale în Ucraina a fost inexistenţa conflictelor interetnice, continuarea transformărilor democratice, reformarea activă a vieţii economice, politice şi comunitare, consolidarea comunităţii în jurul modelului european de dezvoltare a statului.

            Etapa nouă a reformelor interne ale statului în Ucraina are ca scop asigurarea transformărilor profunde ale sistemului ţării, care ar corespunde standardelor unui stat democratic de drept cu orientare socială a pieţei economice.

            Dezvoltarea internă a Ucrainei.

            Câţiva ani consecutiv economia Ucrainei demonstrează unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere din Europa. Pe fondul situaţiei financiare stabile în ţară se observă creşterea accelerată a exportului, întărirea poziţiilor de concurenţă a mărfurilor ucrainene pe piaţa internă, creşterea volumului investiţiilor şi construcţiilor, precum şi numărul de consum şi de profit a populaţiei.

            Creşterea reală a PIB în perioada ianuarie-iunie 2004 a atins un nivel record şi a constituit 12,7 % (în aceeaşi perioadă a anului 2003 – 9,2 %), cantitatea producţiei industriale a crescut cu 15,9 %.

            În cele cinci luni ale anului 2004 exportul mărfurilor a crescut cu 5,1 % în comparaţie cu aceeaşi  perioadă a anului precedent, importul cu 32,5 %. Soldul pozitiv al comerţului exterior de mărfuri a ajuns la peste 2 miliarde de dolari USA (în anul 2003 în aceeaşi perioadă – aproximativ 409 milioane dolari USA).

În perioada ultimului an în Ucraina s-a atins un progres esenţial în reformarea sistemului de impozite şi pensii, a fost reînnoită privatizarea întreprinderilor mari şi perfecţionat legislaţia cu privire la reglementarea operaţiilor funciare şi de credit. A fost stabilit un nivel fix al taxei pe valoarea adăugată de la cetăţeni de 13 %, în acelaşi timp s-a redus impozitul pe profit pentru întreprinderi.

Ca urmare a orientării sociale a politicii Guvernului în perioada ianuarie-mai 2004 s-a reuşit obţinerea creşterii profitului nominal al populaţiei cu 19,7 % salariul real – cu 26,7 %.

Dialogul constructiv al Ucrainei cu instituţiile financiare internaţionale, îndeplinirea graficului de plată a datoriei externe de stat, precum şi potenţialul semnificativ al creşterii continue a economiei au influenţat la majorarea ratingului de credit al Ucrainei în aprecierea agenţiilor internaţionale importante de rating.

Ucraina a îndeplinit în totalitate cerinţele FATF privind lupta împotriva spălării banilor „murdari” şi deja în februarie a.c. a fost scoasă de pe „lista neagră” a acestei instituţii.

Într-o măsură importantă succesele economice ale statului au devenit posibile datorită formării Guvernului Ucrainei în baza unei coaliţii şi susţinerea acestuia din partea majorităţii parlamentare. În prezent în Ucraina se discută activ posibilitatea organizării reformei constituţionale, începută de Preşedintele Ucrainei, care ar întări responsabilitatea parlamentului pentru formarea şi activitatea Guvernului.

Una din priorităţile cheie în activitatea Guvernului în etapa actuală este organizarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, libere, transparente şi democratice, în conformitate cu legislaţia naţională, normele şi standardele europene. În primul rând, se are în vedere crearea posibilităţilor egale pentru toţi candidaţii în perioada campaniei electorale, precum şi asigurarea activităţii fără obstacole a mass-media independente.

Politica externă a Ucrainei.

În perioada ultimilor ani în Ucraina au fost înfiinţate mecanisme necesare pentru realizarea întregului complex ale acţiunilor politicii interne şi externe, care apropie Ucraina spre integrare la Uniunea Europeană şi NATO. Direcţia pentru integrarea europeană şi euroatlantică se bazează pe conştiinţa naţională a intereselor Ucrainei şi este adecvat realităţilor dezvoltării statului ucrainean.

În timpul summit-ului Ucraina-UE din iulie 2004 de la Haga s-a ajuns la înţelegere privind continuarea discuţiilor referitoare la pregătirea unui Plan de acţiuni Ucraina-UE., După convingerea părţii ucrainene şi a partenerilor din Uniunea Europeană, acest document trebuie gândit în baza principiilor comune, diferenţierii şi valorii adăugate. Ucraina a confirmat interesul în adoptarea unui astfel de plan, care va stabili paşi concreţi ai părţilor, incluzând sarcini şi angajamente concrete, îndreptat spre atingerea rezultatelor pozitive reale pentru cetăţenii ucraineni şi va putea îmbunătăţi calitativ relaţiile între Ucraina şi UE.

La summit-ul Comisiei Ucraina-NATO de la Istambul a fost confirmat caracterul strategic al relaţiilor Ucrainei cu NATO, susţinerea principială de către ţările NATO a Ucrainei pe calea integrării în structurile de securitate euroatlantice, recunoscut progresul esenţial a implementării Planului de acţiuni Ucraina-NATO şi planurile anuale cu scop bine determinat, subliniată intenţia colaborării pragmatice pe mai departe.

Ucraina a ocupat o poziţie responsabilă referitor la problema „irakiană” şi participarea forţelor stabilizatoare în Irak şi reconstrucţia lui. Din septembrie anul precedent contingentul ucrainean de pace în componenţă aproximativ 1800 de militari îşi îndeplinesc misiunea în provincia irakiană Basit, asigură securitatea în această parte a ţării, acordă ajutor umanitar populaţiei, participă activ la restabilirea infrastructurii.

Ucraina şi în continuare rămâne una din cele mai active ţări în problema păstrării păcii şi securităţii în punctele fierbinţi ale planetei: în prezent mai bine de 1400 de pacifişti reprezintă Ucraina la cele 9 operaţiuni de pace ale ONU.

În perioada ultimului an s-a atins progres la finalizarea perfectării bazei juridice a frontierei de stat a Ucrainei. A fost semnat şi ratificat Tratatul ucraineano-rus privind frontiera de stat ucraineano-rusă şi Acordul privind colaborarea în folosirea Mării Azov şi a strâmtoarei Kerci. A fost finalizat procesul durabil de negocieri şi semnat Tratatul privind frontiera de stat ucraineano-română, asigurată trecerea la o etapă nouă de lucru pentru pregătirea Acordului referitor la delimitarea platoului continental şi zonelor economice exclusive a Ucrainei şi României în Marea Neagră.

Ucraina treptat şi sigur înaintează pe calea integrării la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC): în general Ucraina în prezent are semnate 24 de Protocoale bilaterale cu ţările-membre ale OMC.

Contribuţia Ucrainei în eforturile internaţionale şi păstrarea mediului înconjurător este ratificarea în februarie 2004 de către Rada Supremă a Ucrainei a protocolului de la Kiotsk.

Schimbările globale în arhitectura colaborării generale europene sunt legate, în speţă, de lărgirea UE şi NATO, pretind Ucrainei activizarea politicii ei externe, apărarea intereselor sale naţionale pragmatice pe arena internaţională.

Ucraina va continua să acorde o însemnătate prioritară integrării europene şi euroatlantice, integrării în economia mondială şi întăririi poziţiilor sale pe piaţa externă, întăririi stabilităţii regionale, dezvoltării relaţiilor bilaterale cu ţările vecine şi partenerii strategici.

Scopul principal al Ucrainei în etapa din prezent prevede confirmarea valorilor europene şi standardelor în politică, economie, domeniul social. În aceasta constă garanţia stabilităţii comunităţii şi dezvoltării constante a Ucrainei.       

Printre priorităţile politicii externe a Ucrainei se numără şi întreţinerea unor relaţii de prietenie cu ţările vecine, precum şi cu România. Interesul Ucrainei în dezvoltarea unei colaborări bilaterale constructive cu România este condiţionat de existenţa  frontierei comune, de coincidenţa intereselor celor două state privind integrarea europeană şi euroatlantică, de mari posibilităţi potenţiale a colaborării economico – comerciale, precum şi de existenţa în ambele ţări a minorităţilor naţionale, celei ucrainene în România şi celei române în Ucraina.

Cadrul juridic al relaţiilor ucraineano-române cuprinde peste 40 de tratate, acorduri şi convenţii, care reglementează relaţiile bilaterale şi multilaterale între Ucraina şi România în plan politic, comercial, economic, cultural, ştiinţific, umanitar şi în alte domenii de cooperare.

            Printre componentele politice şi juridice importante a relaţiilor bilaterale se numără, în primul rând, Tratatului privind relaţiile de bună vecinătate  şi colaborare dintre Ucraina şi România, care a fost semnat la 2 iunie anul 1997 şi a constituit fundamentul juridic pentru dezvoltarea în continuare a cooperării bilaterale.

            Un alt eveniment istoric în relaţiile contemporane dintre cele două ţări a devenit semnarea Tratatului privind regimul frontierei de stat ucraineano–române, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră. Acest document, care a fost semnat de  Preşedinţii Ucrainei şi României la data de 17 iunie anul 2003 la Cernăuţi, se bazează pe normele dreptului internaţional contemporan, corespunde intereselor ambelor state şi popoare.

În contextul aplicării documentelor bilaterale, menţionate mai sus, o mare importanţă are colaborarea transfrontalieră între Ucraina şi România, la care Consulatul General al Ucrainei la Suceava a contribuit în mod concret, îndeosebi  la lărgirea şi întărirea relaţiilor bilaterale. Cu sprijinul şi efortul instituţiei consulare diplomatice ucrainene s-a materializat semnarea a numeroase acorduri cadru privind colaborarea economico-comercială, tehnico-ştiinţifică şi culturală dintre regiuni ale Ucrainei si judeţe din România cum ar fi: judeţul Vaslui si regiunea Ivano-Frankivsk; judeţul Botosani si regiunea Ternopil; judeţul Neamţ si regiunea Hmelniţk; judeţul Suceava si regiunea Ivano-Frankivsk; oraşul Cernăuţi şi municipiul Suceava; oraşul Kolomyia (regiunea Ivano-Frankivsk) şi municipiul Rădăuţi (judeţul Suceava); oraşul Zalisciki (regiunea Ternopil) şi oraşul Siret (judeţul Suceava).

Cu sprijinul Consulatului ucrainean s-au stabilit relaţii de colaborare între unele Camere de Comerţ a celor două state vecine. Bunăoară, s-au semnat documente de colaborare între Camerele de Comerţ din Cluj si Kiev. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Camerele de Comerţ din regiunea Ivano-Frankivsk şi judeţul Suceava, care au semnat pe 15 mai 2004 un Protocol de colaborare.

            De asemenea, Consulatul General al Ucrainei la Suceava, în anii precedenţi şi în anul 2004, a depus eforturi concrete pentru acordarea sprijinului în dezvoltarea pragmatică a Euroregiunii „Prutul de Sus” ca model de colaborare transfrontalier, după standardele europene.

            Şi în continuare Ucraina va dezvolta diverse raporturi de bună vecinătate cu România, prin intermediul reprezentanţelor sale diplomatice şi consulare în special, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul structurilor internaţionale şi regionale.

 

Regimul călătoriilor reciproce cu vize
pentru cetăţenii Ucrainei şi României

      onform Acordului între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României cu privire la condiţiile călătoriilor reciproce ale cetăţenilor, semnat la Kyiv, la data de 19 decembrie 2003, începând cu 16 iulie 2004 s-a introdus regimul de călătorii reciproce cu vize pentru cetăţenii Ucrainei şi României.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava eliberează vize pentru intrare în Ucraina cetăţenilor români, care locuiesc permanent în judeţele circumscripţiei consulare (Suceava, Botoşani, Satu Mare, Maramureş, Neamţ, Vaslui, Bacău, Vrancea, Covasna, Harghita, Sibiu, Cluj).

Precizăm, că pentru obţinerea vizei de intrare în Ucraina cetăţenii din celelalte judeţe ale României se vor adresa către Secţia Consulară de pe lângă Ambasada Ucrainei în România (str.Tuberozelor nr.5, Bucureşti).

Eliberarea vizelor cetăţenilor români, care locuiesc permanent în judeţele Suceava, Botoşani, Satu Mare şi Maramureş, pentru călătorii în Ucraina, prevăzute de Acordul menţionat mai sus, nu prevede încasarea taxelor consulare de către Consulatul General al Ucrainei la Suceava, dar, pe bază de reciprocitate, se percepe o taxă pentru cheltuieli directe, legată de prelucrarea automatizată a datelor.

Obţinerea vizei de intrare în Ucraina de către cetăţenii români în regim normal, taxa pentru prelucrarea automatizată a datelor este de 5 dolari USA, iar în cazul obţinerii vizei în mod urgent – taxa menţionată va fi de 10 dolari USA.

Vizele, prelucrate în mod urgent pentru cetăţenii români, se vor elibera de Consulatul General al Ucrainei la Suceava în a patra zi lucrătoare, din data depunerii actelor necesare, iar cele în regim normal – se vor elibera, corespunzător, în a zecea zi lucrătoare.

Conform înţelegerilor bilaterale ucraineano-române, cetăţenii români, care au intrat pe teritoriul Ucrainei până la data de 16 iulie 2004, vor reveni în România, fără vize, până la data de 14 august 2004.

Începând cu data de 26 iulie 2004 Programul de lucru al Consulatului General al Ucrainei la Suceava este următorul:

· Depunerea actelor – 08:00 - 11:00

· Eliberarea vizelor – 12:00 - 13:00

Informaţii suplimentare privind programul de lucru şi condiţiile de eliberare a vizelor pentru cetăţenii români se pot obţine accesând pagina pe internet (www.cons-ua.ro) şi standurile de informaţii ale Consulatului ucrainean.

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

Str. Mihai Viteazul nr.48

Tel. 0230/520167; 0230/531.345

 

Bilanţul dezvoltării social-economice a Ucrainei în perioada anului 2003 şi mersul îndeplinirii Programului de activitate a

 Cabinetului de Miniştri al Ucrainei

 

            Programul reformelor structurale a prevăzut organizarea în anul 2003 de către Cabinetul de Miniştri al Ucrainei factorul de bază a creşterii economice – creşterea investiţiilor şi lărgirea cererii de consum.

            Apreciind obţinerea în Ucraina a progresului în domeniul macroeconomiei şi stabilităţii financiare, Agenţia Internaţională de Rating Moody's Investors Service în luna noiembrie 2003 a majorat ratingul respectării de către Ucraina în valută străină de la „B2” la „B1”. Prognoza ratingului – „stabil”. Acesta este cel mai înalt rating pe care Ucraina l-a obţinut în perioada anilor de independenţă.     

Adoptarea unor legi importante de caracter economico-social, precum şi activitatea instituţiilor publice ale puterii au contribuit la activizarea schimbărilor progresive şi sincronizării ritmului creşterii în unele domenii economice aparte, întăririi legăturilor între diferite domenii ale economiei, majorarea simţitor a unor tipuri de activitate economică, îndreptate spre satisfacerea necesităţilor pieţii interne, majorarea profitului populaţiei, accelerarea proceselor de reformă şi investiţii străine în economia naţională.

            Gradul de deschidere spre exterior a economiei ucrainene a crescut continuu. Creşterea PIB-ului în anul 2003 a fost de 8,5%, comparativ cu 5,2% în anul 2002.

            Comerţul exterior a continuat să reprezinte cea mai dinamică componentă a economiei ucrainene, devansând atât creşterea PIB-ului, cât şi pe cea a producţiei industriale.

            Partenerii Ucrainei în comerţul exterior sunt 199 de ţări ale lumii.

            Relaţiile Ucrainei cu Uniunea Europeană s-au dezvoltat dinamic. La data de 17 martie 2003 a fost semnat Protocolul bilateral între Ucraina şi UE referitor la accesul mărfurilor pieţii şi a deservirii. A fost aprobat Planul acţiunilor privind folosirea de către Ucraina a noilor  posibilităţi de lărgire a Uniunii Europene şi evitarea posibililor consecinţe negative pentru Ucraina.    

            Circulaţia comerţului exterior a mărfurilor şi a deservirii a crescut în 2003 a crescut cu 28,8% ,faţă de anul 2002, şi a constituit 51,7 miliarde de dolari SUA.

            A crescut simţitor salariul mediu lunar, care este de 462 grivne (87 $). Сu 22,8 la sută mai mult decât în anul precedent.

            Totodată simţitor a crescut piaţa internă de consum. Volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 20 la sută. Satisfacerea pieţei interne a avut loc în majoritatea cazurilor datorită creşterii volumului mărfurilor naţionale, care enumără trei pătrimi din schimbul de mărfuri, inclusiv cele alimentare – 93 la sută.

            Au fost activizate procesele de investiţii interne şi externe şi s-a îmbunătăţit repartizarea resurselor de investiţii. Creşterea investiţiilor străine a ajuns la 1,2 miliarde de dolari SUA, ceea ce cu 29,4 % mai mult, decât în anul 2002.

            Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a trasat următoarele scopuri prioritare, îndreptate spre realizarea Programului accelerării dezvoltării social-economice pe anul 2004. Iată unele dintre acestea:

·         lichidarea restanţelor şi asigurarea la timp şi în totalitate a plăţii salariilor;

·         aprofundarea transformării structurale, finalizarea reformei fiscale şi continuarea celei de pensii, perfecţionarea sistemului de protecţie socială;

·         aprofundarea proceselor de privatizare, reformarea infrastructurilor de monopol;

·         reformarea domeniilor social-umanitare, sistemului de conducere de stat;

·         asigurarea securităţii energetice şi alimentare, dezvoltarea de mai departe a sistemului de transport;

·         integrarea în structurile europene şi economia mondială, majorarea bunurilor pentru export şi deservire;

·         folosirea efectivă şi cu scop bine determinat a mijloacelor bugetare, atingerea rezultatelor susţinerii de stat în domeniile corespunzătoare şi cele economice, îndeosebi privind dezvoltarea agriculturii, construcţia de maşini agricole, extragerii cărbunelui, sistemului energetic, locuinţelor, construcţia de automobile, avioane, a domeniului cosmic;

·         îmbunătăţirea cardinală a mecanismelor controlului de stat în domeniul fabricării şi desfacerii producţiei de alcool, tutun, înfiinţarea monopolului de stat în activitatea de loterii şi alte jocuri de business;  

·         restituirea de către agenţii economici a creditelor, acordate de stat sau sub formă de garanţii de stat.  

Consulatul General al Ucrainei la Suceava

 

C O M U N I C A T  D E  P R E S Ă o:p>

despre situaţia respectării de către Ucraina a Convenţiei cadru privind minorităţile naţionale

          În Ucraina sunt respectate drepturile minorităţilor naţionale pentru satisfacerea necesităţilor la învăţământ în limba română, păstrarea şi dezvoltarea culturii etnice naţionale şi asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru studierea limbii de stat.

          Reţeaua aşezămintelor de învăţământ în Ucraina se formează corespunzător cerinţelor de studii şi componenţei naţionale a populaţiei.

          În anul de învăţământ 2003/2004 funcţionează 20 913 aşezăminte de învăţământ general în care studiază 5 835 983 de elevi. Dintre aceştia în limba ucraineană învaţă – 16 945 (3 863 359 elevi); în limba rusă – 1 594 (708 215 elevi); în limba română – 94 (24 085 elevi); în limba maghiară – 69 (16 070); în limba tătară din Crimeia – 14 (4 151 elevi); polonă – 4 (1 004 elevi).

          Printre realizatorii Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale în Ucraina trebuie accentuat activitatea următoarelor instituţii.

         

Ministerul Culturii şi Artelor este coordonatorul realizării „Acţiunilor complexe privind dezvoltarea culturii minorităţilor naţionale ale Ucrainei în perioada până în 2005”, în cadrul căruia s-a elaborat proiectul culturologic şi de artă de lungă durată „Ucraina – lumea deschisă” care prevede o serie de acţiuni culturale şi de artă şi va prezenta potenţialul cultural şi spiritual al minorităţilor naţionale din Ucraina.

 

Comitetul pentru Televiziune şi Radio a pregătit proiectul Concepţiei de stat a politicii entonaţionale a Ucrainei, elaborat împreună cu asociaţiile naţional-culturale şi proiectului de Lege a Ucrainei „Despre modificările la Legea Ucrainei „Despre minorităţile naţionale a Ucrainei”.

Este asigurat dreptul minorităţilor naţionale pentru satisfacerea necesităţilor informaţionale în limba maternă.

Spre exemplu, la Televiziunea Regională din Transcarpatia se realizează emisiuni televizate şi radio în 4 limbi: ucraineană, maghiară, română şi slovacă –zilnic, câte 15 minute, în total 91 de ore pe an, iar la radio – emisiunea „Radio „2000 Plus” – săptămânal, 50 minute, în total 40 de ore şi 45 de minute pe an.

Referitor la asigurarea informaţională în limba română şi situaţia programelor TV şi radio este următoarea.

 

Compania Regională de Stat de Televiziune şi Radio din Transcarpatia

TV:

·        „Telecurierul românilor din Transcarpatia”, de două ori pe săptămână, 50 de ore pe an.

Radio:

·        „Meridianele Româneşti”: program de analiză şi informaţie, 6 ori pe săptămână, a câte 20 de minute pe zi, în total 104 ore pe an.

 

Compania Regională de Stat de Televiziune şi Radio din Cernăuţi

TV:

·        „Noutăţi” – 15 min., de 2 ori pe săptămână, 24 ore pe an.

·        „Interviu la zi” – 10 min., săptămânal, 8 ore pe an.

·        „Reflector” – 30 min., lunar, 6 ore pe an.

·        „Express” (joi) – 45 min., de 2 ori pe lună, 18 ore pe an.

·        „Panoramic” – 30 min., lunar, 6 ore pe an.

·        „Cuvântul românesc” – 30 min., de 2 ori pe lună, 12 ore pe an.

·        „Divertisment” – 30 min., de 2 ori pe lună, 12 ore pe an.

Radio:

·        „Informaţii de la serviciul de presă al Administraţiei Regionale de Stat” – 2 min., de 6 ori pe săptămână, 26 ore pe an.

·        „Ştiri” – 5 min., de 2 ori pe săptămână, 43 de ore pe an.

·        „Panorama Bucovineană” – 20 min., lunar, 17,3 ore pe an.

·        „Comentariu pe tema zilei” – 10 min., lunar, 8,6 ore pe an.

·        „Dialog” – 20 min., lunar, 34 ore pe an.

·        „Crama de duminică” – 30 min., lunar, 26 ore pe an.

·        „Cântecul în casa voastră” – 30 min., lunar, 26 de ore pe an.

·        „De la inimă la inimă” – 15 min., lunar, 13 ore pe an.

·        „Melomania” – 15 min., zilnic, 91,2 ore pe an.

·        „Radiotineretul” – 20 min., lunar, 17,3 ore pe an.

 

Compania Regională de Stat de Televiziune şi Radio din Odesa

TV:

·        „Plaiul natal” – 45 min., 39 ore pe an.

Radio:

·        „Actualităţi”, „Felicitare” – 80 min., săptămânal, 69 ore pe an.

În regiunea Cernăuţi se editează mai multe ziare în limba română, printre care: Zorile Bucovinei, Concordia (se finanţează din bugetul de stat), Meleag Natal, Familia (revista lunară).

Ucraina priveşte problemele asigurării drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale ca o prioritate a relaţiilor bilaterale, conştientizând, că de ea depinde, cât ritmul integrării în sistemul european şi euroatlantic, aşa şi încrederea şi stima faţă de Ucraina şi România ca state democratice.

Datele de mai sus sunt furnizate de Comitetul de Stat din Ucraina pentru Naţionalităţi şi Migraţii care este coordonatorul politicii naţionale în Ucraina privind minorităţile naţionale.

Înapoi